Luna trecută, o tânără din Polonia a alarmat internetul, relatând că are dovezi care probează faptul că ea ar fi Madeleine McCann, Madiie, fetița britanică dispărută în timpul unei vacanțe, în 2007 și care a fost căutată de poliție în toată lumea, 16 ani la rând. Între timp, s-a lămurit cum stau lucrurile și își cere scuze. Dar adevărul care a ieșit la iveală dovedește fapte incalificabile.
Julia Wandelt, tânăra care pretindea că este Madeleine McCann, își cere acum scuze părinților fetei dispărute într-o declarație lungă de 17 pagini. Asta după ce, mult timp, a spus lumii că este copilul de trei ani care a dispărut în 2007.
În februarie, Julia a distribuit un videoclip în care pretindea că ea este fetița dispărută, care a fost luată din apartamentul închiriat de familia ei din Praia de Luz în timpul unei vacanțe. A deschis și un cont pe social media, unde, tânăra de 21 de ani a susținut că nu își poate aminti primele părți ale copilăriei ei și că nu are certificat de naștere.
„Eu sunt Madeleine McCann”, scria ea, în februarie, arătând fotografii, comparate, a ceea ce ea consideră a fi dovezile care ar arăta adevărul afirmației sale: un semn din naștere pe picior și o pată în ochiul drept. Exact ca și cele pe care le avea Madeleine. Și puțin contează că astăzi Madeleine ar avea 19 ani, iar Julia 21. Ea mai susținea că vârsta menționată în documentele sale este falsă.
Julia (21 de ani), susține că are un pistrui pe picior și o pată în ochi în aceleași locuri ca Madeleine. De asemenea, ea spune că seamănă cu părinții lui Maddie, Kate și Gerry McCann. Noile dezvăluiri au bulversat familia de britanici care, ani de zile și-au căutat cu disperare fiica dispărută. Cea care susține că ar putea fi fiica lor dispărută a cerut familiei McCann să facă un test ADN. „Cred că aș putea fi Madeleine. Am nevoie de testul ADN”, a mai menționat tânăra, ca apoi să revină: „Au fost de acord!!!!!!. Familia McCann a fost oficial de acord să mă lase să fac un test ADN cu ei”, a mai dezvăluit ea, tot atunci.
Testele ADN au probat adevărul: Julia nu are nicio legătură cu Madeleine
Rezultatele testelor ADN au confirmat că Julia Wandelt este din Polonia. Julia și-a cerut scuze familiei McCann, relatează Daily Mail. Julia are o moștenire genetică aproape 100% poloneză, nu are ascendență britanică sau germană.
În replică, Julia a scris: „Nu îmi amintesc majoritatea lucrurilor, dar îmi pot aminti unele situații precum și faptul ca nu am spus niciodată că sunt Madeleine McCann. Am folosit această propoziție pentru a crea o poreclă pentru vechiul meu cont de Instagram, a fost greșeala mea și îmi cer scuze pentru asta. Deci, a fost vina mea… Scopul meu principal a fost întotdeauna să aflu cine sunt și ce s-a întâmplat exact în trecutul meu foarte dureros”.
Tânăra are o întreagă istorie în a-și asuma identitatea unor fete dispărute
Povestea vine după ce o prietenă a dezvăluit că Julia pretinde că ar fi implicată în mai multe povești cu și depre persoane dispărute. Prietena a explicat: „Când era la mijlocul adolescenței a început să spună că Dorota nu era mama ei și că era într-adevăr un copil care a dispărut în Polonia cu câțiva ani în urmă”. MailOnline a dezvăluit, de asemenea, că Julia a pretins că ar fi Inga Gehricke, dispărută la vârsta de cinci ani, în Stendal în 2015 – ea a trimis chiar și poze unei organizații caritabile poloneze.
Julia a căutat de-a lungul timpului să pretindă că ar fi tot felul de fetițe dispărute, din toată lumea
Mai târziu, ea a susținut că ar fi Acacia Bishop, care a dispărut în Utah, SUA, în 2003. Ambele afirmații au fost respinse, deoarece vârsta ei nu se potrivește și mai târziu a reieșit că ea a inventat povestea despre Inga împreună cu prietena ei. Julia este de fapt fiica unor părinți bogați din clasa de mijloc din orașul Wroclav, din sud-vestul Poloniei. A beneficiat de educație privată și, pesemne, viața fără griji a plictisit-o atât de tare încât a început să inventeze povești.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
