Adrian Năstase face o disecție impecabilă „mortului” pe care ni l-a băgat în casă Președinta Ungariei, Katalin Novak

Adrian Năstase face o disecție impecabilă „mortului” pe care ni l-a băgat în casă Președinta Ungariei, Katalin Novak
Adrian Năstase a reacționat dur după vizita privată a noului președinte al Ungariei, doamna Katalin Novak, printr-un text postat pe blogul personal. Fostul premier sancționează faptul că, abia aleasă în funcție, Katalin Novak nu a dorit să-l întâlnească pe președintele României din țară vecină, ci să vină la Alba Iulia ca să asiste la dezvelirea unei statui în cinstea unui luptător maghiar, să ofere distincții unor indivizi condamnați pentru terorism și să facă o declarație ofensatoare într-un stat suveran. Opinia lui Năstase despre această situație de incluziune, generată de președinta Ungariei, merită cunoscută de câți mai mulți români, de aceea preluăm textul scris de fostul premier, profesor de drept internațional și fost ministru de externe. (Simona Ionescu)

Katalin Novak – o vizită de provocare

„Vizita în România a noului președinte al Ungariei – Katalin Novak nu a fost o vizită oficială, nu a fost nici o vizită turistică ( nu a mers pe litoralul românesc), ci a fost o vizită politică de provocare.

Vizita a fost organizată în contextul premierii celor doi secui condamnați pentru terorism, al tensiunilor legate de de intonarea imnului secuiesc la două manifestări sportive și al declarațiilor ambigue ale miniștrilor UDMR în legătură cu aceste acțiuni.

Această primă vizită în străinătate a președintei Ungariei a sfidat toate regulile de protocol, de curtoazie, de bună vecinătate și de eleganță. Era normal ca vizita să înceapă la București, la Cotroceni, pentru a marca relația bilaterală. Ea putea continua cu puncte de program din Transilvania. Katalin Novak a dorit însă să sublinieze, că ea nu vine în vizită în România, ci în Transilvania, sfidând în acest fel suveranitatea statului român.

Transilvania trebuia să pară o provincie a Ungariei. Astfel de provocări au mai avut loc. Unele au primit răspunsul potrivit, altele nu. Și de data aceasta va fi nevoie de un răspuns politic și nu de o lecție despre drepturile kin states, pe care ungurii le știu foarte bune, dar nu le respectă. Pare că acțiunile revizioniste ale Rusiei în Ucraina capătă noi reverberații și la liderii de la Budapesta.

În ultimul secol, atitudinea revizionistă a Ungariei a devenit mai agresivă atunci când a considerat că statul român este vulnerabil (în plan intern și în planul alianțelor). Se pare că acum Budapesta mizează pe faptul că Rusia ar putea impune o nouă Conferință de la Ialta.

Trebuie să menționez că, în condițiile în care Kelemen Hunor a participat la această acțiune, întâlnindu-se cu președinta Ungariei, el a devenit complice la acțiunea de sfidare a suveranității României, așa cum s-a întâmplat și la meciurile de hochei/fotbal, cu miniștrii care au asistat fără reacție. Este posibil ca UDMR, după rezultatele de la alegerile din Ungaria și obosit să gestioneze atâtea fonduri guvernamentale în România, să-și pregătească ieșirea de la guvernare. Cred că liderii României ar trebui să afirme și ei „România este România. Punct.” Și să acționeze în consecință. Spre exemplu:

1. Declararea „persona non grata” a conducătorilor asociației care i-a premiat pe cei condamnați pentru terorism;

2. Stabilirea unor reguli pentru protecția demnitarilor străini care vin în România, indiferent de scopul vizitei (alergări în parc, vizite la biserici etc). Inclusiv în ceea ce privește portul de arme pentru însoțitori;

3. Preluarea urgentă a reglementărilor din Ungaria (țară membră a UE) pentru a fi introduse în legislația noastră, în privință achiziționării de către străini a bunurilor imobile (în special terenuri agricole și bunuri culturale). Ministerul de Externe ar trebui să pregătească acest documentar în maxim o lună;

4. Analiza a ceea ce s-a întâmplat, din punct de vedere etnic/demografic, în ultimii ani, în Covasna și Harghita, fenomen denumit de unii „ethnic cleansing”;

5. Crearea unei comisii speciale de anchetă în Parlament pentru a examina dacă românii din Ungaria beneficiază de aceleași drepturi precum maghiarii din România.

Sunt adeptul unei relații corecte, de bunăvecinatate cu Ungaria, dar nu este posibil că Parteneriatul pentru secolul 21, pe care l-am încheiat cu premierul Medgyessi, să fie interpretat doar prin oglinda retrovizoare de către actualii conducători ai Ungariei.

Îmi este clar că președintele României, în condițiile în care urmărește un post internațional în perioada următoare, nu dorește să se facă „valuri” pe astfel de teme, când este nevoie de unanimități pentru sancțiunile la adresa Rusiei, iar Ungaria nu ar trebui antagonizată. Interesele României sunt altele!”

Adrian Năstase