Simona Ionescu / Redactor Șef
Adriana Bogdan se numește prima actriță care a filmat nud. Se întâmpla în România comunistă! Locuiește la Paris de peste 50 de ani.
Adriana Bogdan se numește prima actriță care a filmat nud în România. La 14 martie 1966, a avut loc premiera filmului „Răscoala”, după romanul lui Liviu Rebreanu. Scena violului a reuşit să treacă de cenzura comunistă.
Boieroaica Nadina a fost o tânără studentă, Adriana Bogdan.
Filmările au avut loc între 28 noiembrie 1964 şi 19 mai 1965, exterioare la Ciocăneşti, Sterianu, Mogoşoaia, Corbeanca şi Corneşti, iar interioarele la Buftea. Una dintre scenele memorabile ale romanului este cea în care ţăranul răsculat Petre Petre o violează pe boieroaica Nadina.
Scena a fost filmată într-un mod extrem de îndrăzneţ şi provocator, rezultând un moment unic în istoria cinematografiei româneşti de dinainte de 1989.
„S-au făcut numeroase probe fotografice cu actriţe. Nici una cât de cât convingătoare.
Ba prea scundă, ba fără distincţie aristocratică, ba scălămbăiată, ba ţeapănă.
Întâmplarea a făcut ca într-o seară, în cadrul unui cerc «de cafenea» la care aderasem, a venit vorba despre filmul «Răscoala» şi căutările mele.
La care Eugen Schileru, renumitul eseist, care preda istoria artei, mi-a spus: «Să vezi o studentă de-a mea!»
A doua zi, a venit la braţ cu o tânără, care ne-a lăsat mască pe toţi. Înaltă, suplă, emana eleganţă şi bun gust.
Adriana Nicolescu era numele ei. Am pregătit-o pentru probele filmate, care au ieşit foarte bine“, a povestit Mircea Mureşan.
Filmul a fost realizat cu participarea unor actori mari, vedete ale vremii. Basul Nicolae Secăreanu, Ilarion Ciobanu (țăranul Petre Petre), Matei Alexandru, Ion Besoiu, Ernest Maftei, Constantin Codrescu, Emil Botta, Sandu Sticlaru, Amza Pellea și mulți alții.
Adriana Bogdan (79 de ani) se numea Nicolescu la vremea realizării filmului ”Răscoala”. Adriana Bogdan s-a născut ca Adriana Nicolescu, în 1942, în Constanța.
După ce a terminat de filmat în rolul frumoasei moșierese Nadina, în 1965, și-a schimbat numele de familie, din Nicolescu în Bogdan, preluând prenumele fratelui ei.
În următorul film, în co-producția francezo-română „Mamaia”, din 1967, apare sub acest pseudonim. Apoi s-a măritat cu regizorul francez al filmului, José Varel(l), și a părăsit țara. S-a stabilit la Paris, fără să mai păstreze legătura cu familia.
După ce a mai realizat încă un film cu soțul ei, „Money-Money”, în 1969, a reușit să mai joace în două filme: „Un Soir, un Train” (1968), alături de Yves Montand și Anouk Aimee, și ca „femeia frumoasă” în „Belle” (1973), alături de alt actor român „fugit”, Valeriu Popescu.
A mai prins un rol în „Aurélien” (1973, TV), al regizorului francez Michel Favart, apoi a divorțat de regizorul Varela și s-a maritat cu poetul Alain Jouffroy, de care s-a desparțit însă demult.
A mai apărut doar într-un singur film, un documentar, „Panoplie”, în regia lui Philippe Gaucherand, turnat în 1979, după care cariera ei a luat sfârșit.
Pentru a păstra scena intactă, regizorul Mircea Mureşan a recurs la o strategie.
„După moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Paul Cornea a fost eliberat din funcţie, iar în locul lui a fost numit Eugen Mandric.
Prin septembrie 1965, când a fost gata filmul, a fost invitat ca să-l vadă şi să dea aprobarea pentru copia standard.
I-a plăcut, a felicitat pe toată lumea, dar pe mine m-a chemat în birou: «Mircea, trebuie să scoţi un cadru…»
«Ce să scot?» «La viol, cadrul cu genunchiul».
Se referea la un gros-plan, cu Petre care desfăcea genunchii frumoşi, dezveliţi ai Nadinei, vârând între ei genunchiul lui, cu nădragii zdrenţuroşi.
«Ce-i cu cadrul ăsta? E foarte expresiv» «Nu! E violent! Degradează personajul Petre…»
« Nu scot un astfel de cadru» «Atunci nu primeşti avizul de copie standard».
N-aveam încotro, am refăcut montajul, l-am chemat ca să verifice.
Numai că, după ce a plecat, am cerut monteuzei să-l pună la loc. După ce filmul a ieşit pe ecrane, Mandric m-a luat deoparte: «M-ai tras în piept! Dai de băut!»“.
Regizorul Mircea Mureșan dobândește consacrarea cu ”Răscoala” (1965), film premiat la Festivalul de Film de la Cannes din 1966 pentru cel mai bun lungmetraj de debut. Foto: cinemagia.ro
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
