Simona Ionescu / Redactor Șef

Alertă de înșelăciune. Cum e pusă în practică „metoda COVID”

Alertă de înșelăciune. Cum e pusă în practică „metoda COVID”
O nouă înșelăciune face ravagii între naivi. Nenumărate persoane în etate au căzut deja victime, autoritățile trag semnalul de alarmă. Fiți vigilenți!

Vechea „metodă accidentul” a fost adaptată la noile condiții de viață și este folosită tot mai des de infractori sub o nouă formă: „metoda COVID”. Tot mai mulți români, în special persoane în vârstă cad în plasa acestei înșelăciuni extrem de bine și complex elaborate.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti informează că procurorii au dispus trimiterea în judecată a şapte inculpaţi cercetaţi în stare de arest preventiv sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi complicitate la înşelăciune, se arată într-un comunicat al instituției.

S-au specializat, inițial, în „metoda accidentul”

Doi dintre cei șapte inculpați erau încarceraţi în aceeaşi celulă într-un penitenciar de maximă siguranţă din Bucureşti, fiind anterior cercetaţi şi judecaţi pentru comiterea unor fapte similare. Conform procurorilor, gruparea era specializată în comiterea de infracţiuni de înşelăciune prin „metoda COVID”, fosta „metodă accidentul”.

„O parte din membrii acesteia au dobândit specializare, doi dintre inculpaţi, în anul 2018 fiind trimişi în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune „metoda accidentul”, unul în calitate de autor, fiind încarcerat în penitenciar, iar celălalt în calitate de complice, fiind în stare de liberate, iar alţi doi inculpaţi fiind cunoscuţi cu antecedente penale pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă de înşelăciune”, se arată în comunicatul citat de Capital.ro.

„Metoda COVID”: mii de euro pentru aparate de ventilație

Folosind un telefon mobil, cei doi inculpați apelau la întâmplare din închisoare numere fixe și le spuneau victimelor că sunt rude sau cunoscuți ale acestora și că sunt diagnosticați cu COVID, fiind internați în spital.

„Ulterior, prezenta persoanei vătămate situaţia nereală în care starea de sănătate a acestuia este foarte gravă, având plămânii afectaţi într-o proporţie mare (80%), de natură a crea persoanei vătămate o stare de panică generată de posibilitatea de a surveni decesul persoanei apropiate şi preciza că singura posibilitate de a rămâne în viaţă este dată de conectarea la un aparat de ventilaţie, doar că unitatea medicală nu dispune de un aparat medical de ventilaţie la care să fie conectat, sau că ar putea fi conectat abia după o perioadă mare de timp.

Apoi prezenta o soluţie, în sensul de a achiziţiona personal aparatul de ventilaţie, ocazie cu care preciza că acesta costă între 6.000 – 15.000 euro şi solicita persoanei vătămate să îi comunice sumele de bani de care dispune (economii, bani de înmormântare, bijuterii, bani din conturi bancare) şi pe care poate să i le ofere”, se arată în comunicatul procurorilor.

Persoanele vătămate aveau peste 70 de ani

„În continuare, în cazul în care victima deţinea o sumă de bani mai importantă (renunţau să continue demersurile în obţinerea efectivă a sumelor de bani atunci când victima deţinea sume mai mici de aproximativ 1000 de euro), convorbirea era preluată de un alt inculpat, care se recomanda angajat al casei de asigurări de sănătate/cadru medical.

Sub pretextul încheierii unui contract cu casa de asigurări de sănătate pentru achiziţia aparatului medical, obţinea de la persoana vătămată datele de identificare, precum şi domiciliul acesteia. În continuare, adresa persoanei vătămate era transmisă prin mesaj text unui inculpat aflat în libertate, care se deplasa la adresa persoanei vătămate în vederea ridicării sumei de bani.

Cât timp complicii se deplasau la adresă, victima era ţinută la telefon, iar în cazul în care aceştia întârziau, îi solicitau, pentru a trage de timp, să dicteze seriile bancnotelor”, susțin procurorii. Unul dintre inculpați avea rolul de a menţine legătura cu autorii din penitenciar, astfel că, în fiecare dimineaţă, se interesa dacă aceştia încep sau continuă activitatea infracţională, transmiţându-le mesaje text în acest sens.

De asemenea, în activitatea infracţională a fost implicat și un șofer de taxi, care asigura deplasarea rapidă către adrese și ocazional, îi transporta sau era pregătit să îi transporte pe complici la adresele de unde urmau să ridice sumele de bani sau să ducă jumătate din produsul infracţiunii în Constanţa, unde locuiește soţia unuia dintre inculpaţi.

Metoda COVID” folosită peste tot în țară

Nu este prima dată când „metoda accidentul” a fost adaptată.  Și poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale Iaşi, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi, au identificat la începutul lunii un bărbat, de 43 de ani, bănuit de comiterea infracţiunii de înşelăciune prin „metoda COVID”.

„Din cercetări a rezultat faptul că în perioada 9 septembrie – 5 decembrie, s-ar fi deplasat la domiciliile a cinci femei cu vârste cuprinse între 74 şi 86 ani, din mediul rural şi urban, după ce în prealabil acestora li s-ar fi transmis prin telefon că rude apropiate (fiu, fiică, soţ) sunt grav bolnave şi au nevoie de tratament medical de urgenţă sau de aparate de ventilaţie”, arată oamenii legii.

De asemenea, polițiștii bucureșteni au făcut încă din luna octombrie trei percheziții în Capitală, în județul Constanța și într-un penitenciar, într-un dosar de înșelăciune cu prejudiciu total de 100.000 de lei. Astfel, în perioada iulie – octombrie, cinci bărbaţi, cu vârste cuprinse între 17 şi 53 de ani, ar fi sunat mai multe persoane, în numele unor (sau pretinzând că sunt) rude bolnave de covid, internate la spital şi le-ar fi solicitat diverse sume de bani, a precizat Poliția Capitalei, conform sursei citate.

Mădălina Ghenea, reacție de proporții la adresa fiicei ei. Ce i-a spus micuței Charlotte

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre