În urmă cu 85 de ani revista ,,Plaiuri săcelene” publica în paginile sale cronica unuia dintre balurile mocănești din cele Șapte Sate. ,,Este de datoria fiecărui săcelean, de a petrece o seară frumoasă, într-o atmosferă plăcută și veselă, dansând vechile jocuri mocănești sau chiuind strigăturile săcelene pline de umor, îmbrăcați cu vechile costume mocănești bărbătești, dar mai ales cele femeiești, din mătăsuri scumpe, cusute cu fir și combinate armonios cu fluturii de pe ii și cu salbele de galbeni sclipitori.”
Doamna Cornelia Daneș, urmașa unei vechi familii de mocani din Turcheș, ne-a povestit că primele baluri se țineau în preajma Bobotezei, după sărbătorile de Crăciun și Anul Nou, pe care mocanii săceleni le petreceau acasă, în familie. Erau dornici să se întâlnească, rude, prieteni, vecini și să petreacă laolaltă, la Sala ,,Szabo”, în acordurile tarafului lăutăresc al lui Traian Damian, din care făceau parte Niță Oglindă, Mușcușan și Feri Orbul.
Plăcinte cu refrec la Lăsatul secului. Colecția Maria-Cornelia Daneș, Săcele.
Dansurile tradiționale, ,,brâul”, ,,ofticuța” și ,,breaza” alternau noaptea întreagă cu tangoul, valsul, fox-trot-ul și cu romana, dansul de societate, inventat la Brașov, la jumătatea veacului al XIX-lea, de către profesorul Iacob Mureșianu.
Se ospătau cu brânză grasă de oaie, care ,,mergea bine” cu ,,tărie”, căci așa-i spuneau săcelenii rachiului cu chimen și zahăr ars, cu sarmale aburinde, ori varză călită cu friptură de gâscă și de rață, alături de care tronau pe platouri tradiționalele plăcinte mocănești și cozonacii pufoși cu nucă.
Tineri mocani în port tradițional (dr. Eremia, Asineta și Marieta Bodeanu), Săcele. Colecția Muzeului de Etnografie Brașov.
Bucatele erau stropite cu vinuri aspre aduse de peste Carpați. Cu timpul a devenit ,,Balul plăcintelor”, organizat de ,,Lăsata secului”, ultima distracție la care participau mocanii și familiile lor. Apoi intrau în ,,Postul Mare”, pe care îl respectau cu sfințenie, cu credința că Dumnezeu le va apăra și călăuzi turmele, pe ei și pe toți ai lor.
Din amintirile copilăriei, marcate de poveștile bunicilor și ale mamei, doamna Daneș ne-a dezvăluit că până la începutul veacului trecut, în fiecare casă de mocan se preparau ,,plăcinte cu refrec” după o rețetă moștenită din generație în generație.
Vase din poțelan cu ingrediente pentru plăcinta cu refrec (rețeta interbelică). Colecția Maria-Cornelia Daneș, Săcele.
Astfel, înainte de a se apuca de gătit, gospodina număra în gând ,,pentru fiecare musafir un ou” (dacă urma să aibă 20 de invitați, pregătea 20 de ouă), adăuga sare și apoi făină cât cuprinde. Din acest aluat simplu, frământat îndelung și cu putere, pregătea foi rotunde, mari cât două palme, pe care le umplea din belșug cu brânză de burduf preparată de vestiții oieri din Săcele.
Prepararea plăcintelor cu refrec. Colecția Maria-Cornelia Daneș, Săcele.
Apoi foaia se îndoia spre interior și se acoperea cu cealaltă foaie, după care, printr-o mișcare de răsucire a degetelor și a aluatului se obținea refrecul, marginea groasă care nu lăsa brânza să se scurgă. Punea plăcintele în ,,tuciul” (oala de fontă) cu untură fierbinte și le lăsa să se scalde până se rumeneau bine. Când erau gata le scurgea și le așeza una peste alta. Ca să rămână calde, iar la venirea oaspeților le servea cu zară de oaie (lapte bătut, cu cocoloașe).
Plăcintele cu refrec au căpătat o altă față
În timp vechea rețetă s-a schimbat. Pentru că și mocanii s-au schimbat, ,,s-au domnit”. Iar plăcintele cu refrec au căpătat o altă față. Erau ca jumătățile de lună. Și aveau aluat fin, cu untdelemn, ouă, făină, lapte, drojdie și brânză de burduf. Lângă ele erau carafele cu vin.
Plăcintă rotundă cu refrec (rețeta veche). Colecția Maria-Cornelia Daneș, Săcele.
Dar, nu peste mult timp, a venit războiul, iar mocanii nu s-au mai întâlnit la balurile de altădată. Au trecut anii, cu zecile, și ei, acei mocani cu mii de oi, stăpânii munților din jurul celor Șapte Sate, au plecat, rând pe rând, câte unul… Dar, în toți acești ani, lungi și grei, au crescut urmașii lor care, în 1995 au îmbrăcat din nou frumoasele straie mocănești și au reînviat tradiția anuală a Balului plăcintelor cu refrec.
Articol scris de muzeograf Cristina Tănase de la Muzeul de Etnografie Brașov.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
