Bolile transmise prin sărut, despre care nu vrea nimeni să vorbească. Rușinea le-a transformat în secrete

Bolile transmise prin sărut, despre care nu vrea nimeni să vorbească. Rușinea le-a transformat în secrete
Atingerea buzelor produce stimulare nervoasă, iar creierul eliberează oxitocină, dopamină și adrenalină în fluxul sangvin, ceea ce duce la unele efecte pozitive pentru sănătate. Acesta este sărutul.

În toate culturile, sărutul are o conotație afectivă. Dincolo de asta, există riscuri și beneficii. De 16 ani, în data de 6 iulie se sărbătoreşte Ziua internaţională a sărutului (#InternationalKissingDay), instituită inițial în Marea Britanie. Sărutul este unul dintre cele mai recunoscute gesturi din lume, deoarece deţine semnificaţii şi importanţă specifice fiecărei culturi.

Beneficii pentru sănătate: sărtutul întinerește

Medicii sunt de acord că sărutul are calitatea de a elibera adrenalină și noradrenalină în fluxul sangvin, ceea ce provoacă o serie de schimbări fizice benefice pentru circulația sangvină, impulsionând ușor pulsul și tensiunea sangvină. Un sărut poate arde între 2 – 3 calorii pe minut. În timpul sărutului se eliberează endorfină, ceea ce ajută la eliminarea stresului și producerea unei stări de bine și relaxare.

Sărutul ajută la creșterea stimei de sine, la tonifierea mușchilor faciali, la degajarea anestezicului prezent în salivă, reglează nivelul colesterolului în sânge și ajută metabolismul.

Riscuri. Cei ce se sărută pot lua variola maimuței

Există însă și riscuri la care se expun persoanele care se  sărută. Prin sărut, din cauza intrării în contact a tegumentelor, mucoaselor și a salivei, se pot transmite diferite boli microbiene. De asemenea, rănile sângerânde de la nivelul gurii (gingii, buze, limbă, etc) pot fi un factor de transmitere a unor viruși periculoși, cum ar fi virusul HIV, virusul B sau C.

Prin sărut se pot transmite viroze, gripa, mononucleoză infecțioasă, infecții ale tractului respirator, herpes, gingivite, candidoza bucală sau meningita și, mai nou, covid și variola maimuței, după cum au descoperit medicii.

Antropologii au avansat teorii privind motivle sărutului

Prima menţiune scrisă despre sărut se află în cele patru texte vedice sanscrite, care ar putea data încă din anul 1500 î.Hr.

Oamenii de ştiinţă şi antropologii au sugerat două teorii cu privire la motivul pentru care oamenii sărută. Prima teorie: sărutul este un comportament care a evoluat de la hrănirea prin sărut, când mamele îşi hrăneau copiii cu alimente mestecate în gură. Următoarea teorie implică faptul că sărutul este un instinct pe care oamenii l-au avut de-a lungul istoriei omenirii.

În prezent există chiar şi competiţii de sărut – până în 2018, cel mai lung sărut a durat peste 58 de ore, aminteşte checkiday.com. Printre tipurile de sărut, acest site aminteşte de „sărutul franţuzesc”, o expresie de argou care a apărut în limba engleză în 1923, fiind numită astfel deoarece cultura franceză era văzută ca fiind excesiv de preocupată de apropierea intimă.

Sursa foto: Pixabay