În inima aridă a Africii de sud-vest, unde nisipurile deșertului Kunene se întind cât vezi cu ochii, trăiește un popor care sfidează convențiile moderne ale igienei. Femeilor din acest trib li se spune „femeile roșii”, fiindcă au pielea roșie. Sunt considerate frumoasele deșertului.
Tribul Himba, un grup semi-nomad de păstori, numără între 20.000 și 50.000 de suflete, majoritatea în nordul Namibiei, cu unele comunități extinse în sudul Angolei. Femeile roșii au uimit lumea cu frumusețea lor.
Femeile roșii mențin o igienă impecabilă fără a folosi apă
Originea tribului Himba se pierde în negura timpului, dar istoria lor documentată începe în secolul al XVI-lea, când au migrat din Angola ca parte a grupului etnic Herero. Au supraviețuit secetelor devastatoare, raidurilor pentru vite și chiar genocidului comis de trupele germane la începutul secolului XX, când Namibia era colonie germană.
Astăzi, ei rămân păstori nomazi, măsurându-și bogăția în numărul de vite, un simbol al statutului social. Bărbații duc turmele la pășuni, în timp ce femeile se ocupă de copii, gospodărie și ritualurile zilnice care definesc identitatea lor culturală. Viața lor este guvernată de animism: cred într-un zeu suprem, Mukuru, și comunică cu strămoșii prin focul sacru, okuruwo, menținut veșnic aprins în sat.
Femeile roșii folosesc băile cu fum
Ceea ce fascinează lumea exterioară sunt femeile Himba, considerate de mulți cele mai frumoase din Africa, datorită pielii lor roșii și coafurilor elaborate. Ele nu se spală cu apă, o resursă rară în deșertul namibian, unde secetele istorice au impus conservarea ei doar pentru băut și animale. În schimb, adoptă o metodă ingenioasă: băile cu fum.
Fiecare zi începe cu un ritual în care femeile aprind cărbuni încinși într-un vas, peste care adaugă ierburi aromatice, precum rășina din arborele Commiphora. Fumul se ridică, deschizând porii pielii și permițând aerului parfumat să pătrundă, curățând corpul de sudoare și impurități.
Ele se acoperă cu o pătură pentru a captura fumul, transformând procesul într-o saună naturală care nu doar igienizează, ci și protejează împotriva insectelor și a mirosurilor neplăcute. Părul, spălat ocazional cu cenușă de lemn, devine astfel un element esențial al frumuseții lor.
Femeile își ung corpul cu un unguent roșu preparat din untură de vacă și pulbere de hematică
Dar adevărata semnătură a femeilor Himba este otjize, un unguent roșu preparat manual din untură de vacă, pulbere de hematită (ocru roșu extras din pietre locale) și rășini aromatice. Aplicat zilnic pe întregul corp și păr, acest amestec conferă pielii o nuanță roșiatică strălucitoare, de unde și supranumele de „femeile roșii”.
Femeile macină piatra de ocru, o amestecă cu untura ușor încălzită și o întind uniform. Otjize nu este doar cosmetic, ci protejează pielea de razele arzătoare ale soarelui, de aerul uscat și de mușcăturile insectelor, inclusiv țânțarii purtători de malarie.
Femeile roșii au părul prelungit cu extensii din păr de capră
Cum se îngrijesc femeile roșii din deșertul african. Sursă foto: captură video
Coafurile femeilor Himba sunt adevărate povești. Fetele tinere poartă două împletituri care cad peste față, simbolizând clanul și inocența. La pubertate, împletiturile acoperă fața ca un văl, indicând că nu sunt încă pregătite pentru căsătorie.
Odată ce sunt gata de mariaj, părul este dat înapoi, iar după nuntă și nașterea primului copil, ele adoptă „erembe”, o podoabă din piele de capră, decorată cu mărgele și coarne simbolice. Părul este prelungit cu extensii din păr de capră, acoperit cu otjize și terminat cu pompoane distinctive.
Femeile din trib dorm pe niște perne de lemn care indică vârsta, statutul marital și fertilitatea. Bijuteriile completează ansamblul: coliere grele din cupru sau fier, brățări și glezniere care ascund bani și protejează de șerpi veninoși.
Cum se desfășoară viața în sat
Femeile roșii, cele mai frumoase ființe din Africa. Sursă foto: captură video
În satele lor simple, construite din pământ și bălegar de vacă, femeile Himba duc o viață echilibrată, cu poligamie acceptată dacă este consensuală și cu egalitate în decizii: bărbații dețin autoritatea generală, dar femeile controlează aspectele economice.
Dieta lor este bazată pe legume, carne doar la ocazii speciale, iar supraviețuirea depinde de turmele de vite. Totuși, modernitatea bate la ușă: tinerii pleacă spre orașe precum Opuwo, atrași de educație și oportunități, ceea ce amenință tradițiile.
Unii se întorc, dar alții adoptă haine occidentale și obiceiuri noi, creând un clivaj în comunități. Vizitele turiștilor aduc venituri, dar ridică întrebări despre sustenabilitatea culturală.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
