Simona Ionescu / Redactor Șef

Casele de vacanță ale lui Ceaușescu, folosite și azi cu bucurie

Casele de vacanță ale lui Ceaușescu, folosite și azi cu bucurie
Cuplul Elena și Nicolae Ceușescu aveau vacanță când voiau ei. În weekend mergeau la Snagov sau la un dintre cabanele de vânătoare. Era câte una în fiecare județ. Vara mergeau la vila de la Neptun, dar și în stațiuni din fostul URSS.

Lui Nicolae Ceaușescu îi plăcea să se relaxeze în fiecare weekend. Cel mai des, mergea la vila de la Snagov și pe domeniul Scroviștea. Invita și pe fruntași ai Partidului Comunist Român (PCR), ca să aibă cu cine vâna, ori juca un bambilici. Lui Nicolae Ceaușescu îi plăcea să joace biliard, șah, cărți, volei, dar mai ales să ucidă animale sălbatice. Elena Ceaușescu bârfea cât era ziua de mare cu soțiile invitaților aleși pe sprânceană.

Pentru partidele de vânătoare, Nicolae Ceaușescu prefera domeniile din Harghita și Covasna, dar mai ales Scroviștea, aflată al 35 km de București. La Scroviștea s-au relaxat și președinții care i-au urmat după decembrie 1989,iar locațiile din Harghita și Covasna se numără printre preferințele politicienilor de azi.

Nicolae Ceauşescu şi apropiaţii săi beneficiau de vile de protocol, case de vacanţă şi cabane de vânătoare în toate colţurile ţării, considerate reşedinţe de lux în vremea folosirii lor.

Vila din Snagov

Una dintre staţiunile preferate ale lui Nicolae Ceaușescu a fost Snagov. Timp de peste două decenii, o vilă (nr. 10) cu un etaj de pe malul Lacului Snagov, aflat la circa 40 km de Bucureşti, a fost folosită ca reşedinţă de weekend a familiei Ceauşescu. Staţiunea era cunoscută încă din anii ’50 ca loc de agrement şi relaxare al nomenclaturii comuniste. Adesea, Ceauşescu ajungea în complexul prezidenţial – numit Palatul Snagov – cu elicopterul, iar pe lac putea fi văzut plimbându-se cu un vaporaş de lux, extrem de silenţios.

Un teren de volei fusese construit pentru ca preşedintele comunist şi camarazii săi să se destindă, însă alte mărturii îl prezentau ca fiind un jucător pasionat de şah şi de table. Meniurile pregătite pentru invitaţii la vila lui Ceauşescu includeau, cel mai adesea, mâncăruri tradiţionale, urmate de deserturi simple, ca porumb fiert, îngheţate, clătite şi cozonaci.

Astăzi, Snagovul e cunoscut ca Domeniul Miliardarilor, oameni de afaceri și politicieni construindu-și aici vile imense. La Palat, cei mai importanți lideri politici au organizat nunțile copiilor lor.

Vila Neptun

De la mijlocul anilor ’60, Nicolae şi Elena Ceauşescu îşi petreceau adesea verile pe litoralul Mării Negre. Locuiau într-o vilă (Zona 2) din staţiunea Neptun şi aveau la dispoziţie o plajă privată, îngrădită şi păzită de trupele de Securitate. Complexul era deservit de aproape 100 de oameni, care se ocupau şi de afânarea nisipului şi de curăţarea malurilor mării de scoici şi alge.

Situația este identică și azi, doar că totul a fost modernizat.

Vila din Predeal

O vilă din staţiunea montană Predeal a fost unul dintre locurile preferate de petrecere a concediilor de iarnă pentru Nicolae Ceauşescu.

Casa lui Ceauşescu din Predeal a fost ridicată în a doua jumătate a anilor ’20 şi se număra printre primele construcţii de agrement din zonă. A fost construită în stil tradiţional, cu cerdac, iar din anii ’50 a devenit prima reşedinţă de protocol din Predeal pe care a avut-o Nicolae Ceauşescu la dispoziție, înainte de preluarea puterii. După 1965, chiar în anul în care Nicolae Ceauşescu a devenit secretar general al PCR, vila de protocol a trecut în administraţia Întreprinderii Economice de Odihnă.

Casa are o suprafaţă de 256 de mp, dar şi un teren de 1350 de metri pătraţi şi a purtat numele de Vila Vânătorul. Vila a fost în stare excelentă până în 1990, dar odată cu prăbuşirea regimului comunist a rămas în paragină. Ulterior, a fost cumpărată de un om de afaceri braşovean, care a renovat-o complet şi a scos-o, la rândul lui, la licitaţie.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre