Omul capră, hibridul care a băgat spaima în America. Legenda spune că monstrul intră în casele oamenilor și face prăpăd
Cum arată omul capră? Partea superioară a corpului monstrului este umană, acoperită de păr des, pe cap ar avea coarne de berbec, iar partea inferioară seamănă cu picioarele și copitele unei capre.
Martorii îl plasează pe omul capră la o înălțime de aproximativ 1,8 metri, dar potrivit unelor relatări acesta ar avea până la 2,4 metri. Creatura ar locui în adăposturi improvizate din zonele împădurite din America, de lângă Bowie și Fletchertown Road, ieșind noaptea pentru a teroriza localnicii.
Legenda omului capră este strâns legată de statul Maryland, deși unele zvonuri apar sporadic și în Texas sau Louisiana. Totuși, nucleul documentat al poveștii provine exclusiv din Prince George’s County.
Primele rapoarte despre creatură datează din 1957, în zone ca Forestville și Upper Marlboro, unde localnicii au vorbit despre o ființă ciudată care se mișca pe două picioare, uneori pe toate patru, scoțând sunete care amestecau behăitul caprei cu strigăte umane.
Cel mai celebru val de isterie a explodat în 1971. Un student la Universitatea din Maryland, George Lizama, a realizat un proiect care a adunat mărturii despre creatură în zona Clinton și Bowie. Jurnalista Karen Hosler a publicat un articol în Prince George’s County News chiar înainte de Halloween, plasând omul capră pe Fletchertown Road și legându-l de experimente de la Centrul de Cercetări Agricole Beltsville al USDA.
Legenda s-a răspândit fulgerător. La scurt timp, ziarul Washington Post a relatat cazul tulburător al unui cățel decapitat, numit Ginger, găsit pe marginea drumului. Proprietara, April Edwards, a declarat public:
„Ce am văzut era real și știu că nu sunt nebună”. Ea și prietenii ei auziseră zgomote suspecte în noaptea precedentă, văzuseră o siluetă înaltă și păroasă mergând pe două picioare. A doua zi, câinele era decapitat. Incidentul a alimentat panica: localnicii au început să blameze creatura pentru disparițiile și moartea altor animale de companie.

Una dintre originile cele mai populare ale legendei implică un savant de la Beltsville Agricultural Research Center. Dr. Stephen Fletcher (sau, în alte variante, William Lottsford) ar fi făcut un experiment cu ADN-ul caprelor și al oamenilor, iar un accident l-ar fi transformat pe el însuși în monstru.
USDA a negat oficial orice astfel de cercetări, dar zvonul a persistat. Alte versiuni îl descriu pe omul capră ca fiind un pustnic bătrân sau un predicator care trăia într-o căruță trasă de capre, al cărui aspect ciudat a dat naștere mitului.
Legenda include atacuri asupra mașinilor pe drumurile izolate. Creatura ar sări asupra vehiculelor, spărgând parbrizele cu un topor ruginit și încercând să ajungă la ocupanți. De asemenea, monstrul e acuzat că decapitează câini și alte animale de companie, terorizând adolescenții care explorează zonele împădurite.
Graffiti-uri cu mesajul „Omul capră a fost aici” și apeluri false la poliție au menținut povestea vie în anii ’70, perioadă marcată de panică satanică și frica de ocultism. Este omul capră o creatură reală sau doar o legendă urbană născută din frica colectivă?
După peste 70 de ani de povești, deși nu ar exista nici o dovadă concretă, puterea sa de a speria generații întregi rămâne intactă. În nopțile cu lună plină, pe Fletchertown Road, localnicii încă șoptesc: „Nu opri mașina… el te așteaptă”. Legenda omului capră nu a murit și poate nu se va stinge vreodată…
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook