Medic celebru din România, luat în vizor de Colegiul Medicilor pentru că a expus consumul de droguri în rândul doctorilor
Drogurile fac parte din viața multor medici, arată un doctor celebru. Declarațiile sale vin într-un context extrem de delicat, după moartea unui medic rezident de la Spitalul Floreasca și după alte tragedii care au zguduit sistemul medical românesc în ultimii ani.
Medicul Cristian Paparău a transmis un mesaj direct despre ceea ce consideră a fi o realitate ignorată prea mult timp. El vorbește pe șleau despre „ursul la borcanul de miere”, o paralelă legată de medicii care, având acces la substanțe interzise, le accesează, chiar în instituțiile medicale unde se află.
„Mă bucur că au început să vorbească și alți colegi medici despre problema consumului de substanțe psihoactive în rândul medicilor, în special a celor la care au acces facil prin natura profesiei”, a declarat dr. Păpărău.
Specialistul spune că nu este pentru prima dată când ridică această problemă și că reacția unor reprezentanți ai sistemului medical a fost una ostilă.
„Când am luat atitudine în urmă cu câteva luni și am scris despre acest subiect, Colegiul Medicilor s-a autosesizat, considerând că denigrez profesia, și s-a discutat chiar despre posibilitatea sancționării mele”, a mai dezvăluit cunoscutul psihiatru.
În opinia sa, însă, tăcerea nu poate reprezenta o soluție.
„Realitatea este însă simplă: gunoiul ascuns sub preș nu va fi niciodată o soluție pe termen lung. Problemele reale nu dispar dacă refuzăm să vorbim despre ele. Dimpotrivă, primul pas către rezolvare este să avem curajul să le recunoaștem”, a mai arătat dr. Cristian Păpărău.
Declarațiile doctorului Cristian Păpărău au revenit în atenția publică după tragedia produsă la Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca” din București, unde un medic rezident în vârstă de 32 de ani a fost găsit decedat în timpul unei gărzi. Primele informații din anchetă au indicat posibilitatea unei autoadministrări de opioid extrem de puternic utilizat în practica medicală.

Potrivit datelor apărute în spațiul public, primele rezultate ale necropsiei ar fi indicat o supradoză de fentanil, însă concluziile finale urmează să fie stabilite de anchetatori și de expertizele toxicologice. Camerele de supraveghere din spital l-au surprins pe tânărul medic cum ia un ac de seringă, înainte de a merge la baie, unde, ulterior, a fost găsit fără suflare.
Câteva luni mai devreme, Ștefania Szabo, director medical la Spitalul Județean Buzău, a fost găsită moartă în camera de gardă, având alături o seringă și o fiolă de propofol, un anestezic intravenos puternic folosit în spitale.
Ambele cazuri au readus în discuție accesul facil pe care anumite cadre medicale îl au la substanțe cu regim strict și riscurile asociate consumului acestora.
În urma cazului de la „Floreasca”, Colegiul Medicilor din România a anunțat că analizează posibilitatea introducerii unor măsuri suplimentare, inclusiv testarea antidrog a medicilor aflați în gardă. Discuțiile sunt încă în fază de consultare, însă subiectul a devenit unul de interes major pentru întreg sistemul sanitar.
Totodată, reprezentanții Colegiului Medicilor au vorbit și despre necesitatea dezvoltării unor programe de sprijin psihologic și psihiatric pentru cadrele medicale, în contextul nivelului ridicat de stres și al epuizării profesionale.
Mesajul lui Cristian Paparău a generat numeroase reacții. Mulți români susțin că fenomenul nu este unul nou și că accesul facil la anumite substanțe reprezintă un risc cunoscut de ani de zile.
„Pe mine ce mă miră este că asta se știe de când lumea, că cei mai mulți consumatori sunt din rândul cadrelor medicale și al farmaciștilor, pentru că au acces ușor la ele. Ei desigur nu știau! Ipocrizie la maximum. Din ciclul: de ce nu au românii încredere în instituțiile statului”, a punctat cineva.
Deși dezbaterea se concentrează acum asupra consumului de substanțe psihoactive, mulți specialiști atrag atenția că fenomenul nu poate fi separat de presiunea uriașă la care sunt supuși medicii. Studiile europene arată niveluri ridicate de anxietate, depresie și epuizare profesională în rândul personalului medical, iar România nu face excepție.
Pe lângă cele două cazuri menționate, în ultimii ani, mai multe decese ale unor medici aflați în activitate au alimentat discuțiile despre condițiile de muncă din spitale și despre nevoia de sprijin real pentru personalul medical.
Declarațiile lui Cristian Păpărău readuc astfel în atenție o întrebare incomodă pentru sistemul sanitar: este mai importantă protejarea imaginii profesiei sau recunoașterea problemelor reale pentru a putea fi rezolvate?
Foto: Arhiva RV
Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook