Simona Ionescu / Redactor Șef
Istoria fabricii de ciocolată din comuna arădeană Vinga se leaga de o familie de sârbi și de numele unui renumit cofetar al vremii, Teodor Draskovits. Oamenii foarte bătrâni din Vinga se jură că și acum își amintesc perfect gustul ciocolatei cu vanilie care le-a îndulcit copilăria.
Ciocolata cu vanilie care făcea furori se numea ”Itefonsa”. Era preparată numai din ingrediente naturale: ouă, lapte şi unt, plus ingredientul secret.
Istoria fabricii familiei Draskovits
La Vinga, familia Draskovits a pus bazele afacerii cu ciocolată în anul 1885, deschizând un atelier de cofetărie în care lucrau toate generațiile. Se preparau bomboane de ciocolată cu alune, cu nucă, cu vanilie, cu portocale sau cu vişine, pe lângă celebrele dulciuri cu cremă de vanilie.
Oamenii din Vinga susțin că secretul succesului acestei ciocolate a fost crema de vanilie a cărei rețetă a fost concepută chiar de Teodor Draskovits. Se spune chiar că acesta descoperise un ingredient secret care îi dădea cremei un gust inconfundabil și irezistibil, ce crea dependență.
Succesul dulciurilor a dus rapid la dezvoltarea fabricii. Magazinele din toată România au început să se înghesuie să aibă în ofertă celebrele ciocolate. Ulterior, atelierul s-a transformat în fabrică, unde au ajuns să lucreze 100 de oameni. S-au adus și utilaje din Germnaia, iar în scurt timp, produsele de la Vinga se vindeau și la export, ajungând până în Japonia sau Statele Unite ale Americii, unde erau considerate delicatese exotice și scumpe.
Strategie de marketing
Sârb inteligent, Teodor Draskovits oferea periodic cutii cu bomboanele de ciocolată produse la fabrica sa, vedetelor vremii și autorităților. De acest obicei e legată o poveste comică, ce îl care ca personaj pe Majestatea Sa Mihai I, Regele României. Casa Regală este deseori cadorisită de ciocolatier. În 1937 Draskovits a primit chiar și o scrisoare de mulţumire de la rege.
Se spune că Mihai a primit foarte fericit darul dulce, însă medicii săi i-au interzis să consume bomboanele, deoarece era suferind. Ca atare, a trebuit să mânânce pe scuns toate bomboanele.
Draskovits a luat în mormânt secretul
Comuniștii au naționalizat fabrica în 1948. Timp de trei ani aceasta a funcționat ca secție a fabricii de dulciuri Kandia, de la Timișoara, apoi în 1951 a fost desființată, iar utilajele moderne nemțești au fost mutate și ele în orașul de pe Bega. Patru ani mai târziu de bătrânețe dar mai ales de necaz, Teodor Draskovits a murit, și odată cu el s-a pierdut și celebra sa rețetă de cremă de vanilie, pe care sub nicio amenințare nu a vrut să o spună comuniștilor.
”Se spune că ar fi fost o rețetă secretă, pe care Teodor Draskovits a refuzat categoric să le-o dea comuniștilor după ce le-au scos din fabrică de pe o zi pe alta, ca pe ultimul om. Părinții noștri spuneau că băga el ceva în ciocolată, în bomboane, ceva care îi făcea pe oameni să nu se poată opri din a dori să mănânce acele dulciuri”, povestește Victor Cociuba, colecționar de ambalaje și înscrisuri care au legătură cu celebra fabrică de ciocolată arădeană.
Sursa foto: Victor Cociuba
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
