Simona Ionescu / Redactor Șef

Ițic și Ștrul se întâlnesc la azilul de bătrâni.

– Mă, Ițic, ce cauți tu aici? Eu auzisem că i-ai lăsat așa de mulți bani lu’ fii-tu că te-a băgat la azilul ăla de lux, ce cauți aici, la azilul asta de stat?

– Mă, Ștrul, am cerut să fiu mutat aici.

– Dar de ce? Nu era mai bine acolo?

– Nu, mă, nu mă simțeam bine de loc.

– Dar că s-a întâmplat? Doctorii nu te tratau bine?

– Ah, nu mă puteam plânge.

– Atunci, asistentele nu erau suficient de atente?

– Nu mă puteam plânge.

– Femeile de serviciu, portarii, se purtau urât cu bătrînii?

– Nu, nu mă puteam plânge.

– Camera ta nu era suficient de mare, de curată, nu te lăsau pe afară?

– Nu mă puteam plânge.

– Păi, dacă-ți era atât de bine acolo, la azilul de lux, de ce ai venit aici?

– Aici mă pot plânge.

Bancuri care enervează sunt perfect pentru a-ți distra prietenii și familia. Această povestioară cu Ițic și Ștrul la azilul de bătrâni este din categoria bancurilor care enervează cei care se plâng mereu. Bancuri care enervează de genul acesta sunt virale pe internet și aduc zâmbete pe fețe. Poanta genială face din aceasta una dintre cele mai tari glume care circulă prin România. Citește-o și bucură-te de umorul plin de intelect și ironie. Bancuri. Două blonde se întâlnesc în fața unei policlinici. Una dintre ele plângea. Leșini de râs ce urmează.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre