Simona Ionescu / Redactor Șef
În pădurile și mlaștinile din jurul centralei nucleare de la Cernobîl, cercetătorii au observat ceva extrem de neobișnuit. Cu cât se apropiau mai mult de zonele contaminate din jurul Reactorului Nr. 4, cu atât broaștele deveneau mai închise la culoare. La prima vedere, părea ireal.
În mod normal, broaștele arboricole estice sunt verzi. Însă în apropierea reactorului, multe dintre ele sunt maro închis, gri-cărbune sau chiar complet negre. Pe măsură ce oamenii de știință se îndepărtau de zonele radioactive, broaștele deveneau treptat mai deschise la culoare, până reveneau la verdele lor obișnuit.
Descoperirea a devenit rapid unul dintre cele mai clare exemple de evoluție observată aproape în timp real.
Explicația pare să fie legată de melanină, același pigment care oferă oamenilor pielea mai închisă la culoare, pistruii sau bronzul.
Melanina este cunoscută în principal pentru faptul că protejează împotriva radiațiilor ultraviolete ale Soarelui. Însă cercetătorii au descoperit că poate ajuta și la absorbția și disiparea radiațiilor ionizante, tipul periculos de radiație eliberat în urma accidentelor nucleare.
După dezastrul de la Cernobîl din 1986, cantități uriașe de material radioactiv au contaminat mediul din jur. Broaștele care trăiau acolo s-au confruntat brusc cu o presiune extremă de supraviețuire.
Broaștele cu pielea mai deschisă la culoare erau probabil mai vulnerabile la efectele radiațiilor. Cele mai închise la culoare, care aveau deja niveluri mai mari de melanină, aveau șanse mai mari să supraviețuiască și să se reproducă. În timp, aceste trăsături s-au răspândit în populație.
Oamenii de știință cred că, după aproximativ 10–15 generații de broaște, pigmentarea neagră a devenit dominantă în multe populații din apropierea Cernobîlului.
Studiul s-a concentrat pe broasca arboricolă estică, cunoscută științific sub numele de Hyla orientalis. Cercetătorii au colectat exemplare între 2017 și 2019 din mai multe zone aflate atât în interiorul, cât și în afara zonei de excludere.
Rezultatele au fost impresionante. Broaștele din zonele cele mai contaminate erau constant mult mai închise la culoare decât cele care trăiau în regiuni cu niveluri normale de radiații.
Important este că oamenii de știință nu cred că radiațiile au „transformat” instant broaștele în creaturi negre, ca într-un film SF. De fapt, broaște mai închise la culoare existau deja în natură înainte de accident.
Însă explozia reactorului a creat un mediu în care ele aveau cele mai mari șanse de supraviețuire.
Acesta este procesul selecției naturale în forma sa cea mai pură. Indivizii cu trăsături mai potrivite pentru supraviețuire se reproduc mai eficient, iar acele trăsături devin dominante de-a lungul generațiilor.
Cu alte cuvinte, Cernobîlul nu a creat broaște negre din nimic, ci a creat condițiile perfecte pentru ca ele să devină majoritare.
Melanina nu influențează doar culoarea pielii.
Cercetările arată că aceasta poate neutraliza moleculele periculoase create de expunerea la radiații, reducând astfel deteriorarea celulară. Unii cercetători compară procesul cu un fel de „scut biologic”.
Interesant este că oamenii de știință au descoperit și ciuperci rezistente la radiații care cresc chiar în interiorul reactorului avariat. Unele dintre acestea par să folosească melanina pentru a supraviețui în medii extrem de radioactive.
Descoperirea ar putea avea implicații importante în viitor, de la dezvoltarea unor materiale rezistente la radiații până la explorarea spațială pe termen lung.
În prezent, Zona de Excludere de la Cernobîl a devenit unul dintre cele mai ciudate laboratoare naturale din lume. Lupi, urși, râși, păsări, insecte și amfibieni trăiesc acum în zone abandonate de oameni de zeci de ani.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
