De ce mâncăm nesănătos când suntem stresați

De ce mâncăm nesănătos când suntem stresați
Faptul ca stresul are efecte asupra stării noastre afective și emoționale și asupra somnului aproape că nu mai reprezintă o noutate pentru nimeni. Dar nu sunt deloc de trecut cu vedere efectele stresului asupra nutriției. Știm și că, la stres, ne vine să mâncăm. Iar de fiecare dată e vorba de alimente nesănătoase.

Specialiștii atrag atenția că senzația de panică activează o serie de hormoni, iar aceștia, la rândul lor activează pofte anume: de dulce, sărat și de gras. Cu cât suntem mai stresati, cu atât mai des și mai mult ajungem să dăm ”atacul” spre rafturile cu alimente nesănătoase sau la restaurantele de junk și fast food.

Mâncăm, fără atenție la cantitate și ne simțim mai bine. Stresul dispare. Apare, în schimb, o stare de confort. Care durează extrem, de puțin timp. Apoi pofta vine din nou. Și nu vine singură, ci cu senzația de vinovăție și disconfort. Altfel spus, stresul crește, pentru că își adaugă noi cauze.

Medicii arată că stresul provoacă schimbări chimice în organism. În anumite situații, creierul semnalează faptul că suntem în pericol și activează hormonii de stres, de exemplu adrenalina și cortizolul. În primă fază, preocupați să rezolvăm problema, nu dăm atenție mâncării. Dacă nu reușim, starea de panică persistă și declanșează pofta nestăvilită de mâncare.

Simțim nevoia de a consuma alimente care energizează rapid, adică pline de calorii, printre altele. Un studiu efectuat de American Psychosomatic Society arată că după o ședință epuizantă sau după o întâlnire cu un client nemulțumit, angajații au tendința să mănânce mai multă ciocolată decât într-o zi normală, ca reacție la încercarea creierului de a echilibra mentalul și fizicul. Când stresul e provocat de un efort fizic, consumul de alimente energizante gen ciocolată nu are efecte negative.

Dar când vine vorba de un stres provocat de exemplu de nerespectarea unui angajament lucrurile se complică.  Se activează cortizolul, hormon responsabil și de repartizarea grăsimii în corp, de obicei în locurile cele mai nedorite, mai ales pe abdomen.

Efectele nedorite nu sunt numai de natură estetică, ci au și alte consecințe, putând genera, în timp, diabet și probleme cardiace. Specialiștii în administrarea stresului recomandă în locul ”gustărilor” nesănătoase plimbări în aer liber, expunerea la soare sau să asculați melodiile preferate.

Sursa: PIxabay