Cura de îngrășare. Ce să mănânci ca să iei în greutate

Îngrăşarea, ca proces invers celui de slăbire, reprezintă o adevărată provocare pentru persoanele în cauză. Chiar dacă nu pare la prima vedere, este mult mai dificil să te îngraşi decât să slăbeşti. Nu înseamnă că dacă vei mânca mai mult te vei îngrășa. În primul rând trebuie identificată cauza slăbirii.

Balanţa metabolică reprezintă încercarea organismului de a realiza un echilibru între aportul zilnic de energie şi consumul zilnic de energie astfel încât la finalul zilei cele două componente să fie la egalitate, consecinţa fiind păstrarea aceleiaşi greutăţi corporale.

Aportul de energie e dat de cantitatea de calorii aduse în corp sub formă de alimente sau băuturi. Consumul de energie este de două feluri: metabolism bazal (cantitatea de energie necesară susținerii funcțiilor vitale – respirație, circulație sanguină etc.) și consum energetic – activitatea fizică de intensitate diferită, mersul pe jos, activitatea casnică, efortul intelectual etc.

De ce sunt slabe unele persoane

Medicii au identificat mai multe cauze care nu le lasă pe persoanele slabe să se îngrașe. O prima cauză poate fi un aport caloric scăzut sau normal dar raportat la un consum energetic prea ridicat: se mănâncă prea puţine calorii în raport cu câte consumă organismul lor.

Primele fotografii de la petrecerea lui Ilie Năstase

Pastramă reality show, de neratat! Urmează la tv

O altă cauză poate fi un consum caloric extrem de mare prin metabolismul bazal (care poate fi determinat genetic, moştenit sau dobândit patologic sau medicamentos – de exemplu în tulburări endocrinologice, de exemplu, hipertiroidism). Și activitățile sportive intense ori alăptarea intensivă sunt şi ele consumatoare energetice. Boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică, sindromul de colon iritabil cu tranzit accelerat sunt boli care pot afecta persoanele care nu iau în greutate.

Ce să mănânci ca să te îngrași sănătos

Dacă problemele nu sunt de natură medicală, atunci simpla reglare a alimentației poate avea ca rezultat creșterea în greutate. Se va căuta o dietă care să aducă în alimentaţia zilnică acele alimente cu densitate calorică ridicată (calorii multe concentrate în volum mic).

1. Grăsimi

Cele mai multe calorii se găsesc sub formă de grăsimi (1 gram de grăsime are 9 Kcal), iar între cele două surse posibile, grăsimi animale sau vegetale, sunt de preferat cele sănătoase, de tip vegetal. De exemplu: oleaginoasele (aport caloric 500 – 600 kcal la 100 g – nuci, fistic, caju, migdale, alune, seminţe de pin, de susan, de floarea soarelui sau de dovleac), uleiurile vegetale au un aport caloric de 800 – 900 kcal la 100 ml). Lactatele și brânzeturile integrale pot completa meniul de îngrășare.

2. Glucide

Un aport caloric consistent, care are o cale metabolică generatoare de grăsime, vine dinspre glucide (1 gram de glucide are 4 kcal). Sunt de preferat cele nerafinate de tipul cerealelor integrale şi derivatele lor (grâu, ovăz, orz, tip muesli, biscuiţi integrali, pâine şi derivate cu cereale integrale), care au în general un aport glucidic mare şi foarte mare (50 – 80 g de glucide la 100 g de cereale, adică 300 – 400 kcal la 100 g) şi au o eliberare energetică lentă şi eficientă.

Nu este de preferat o îngrăşare nesănătoasă cu produse cu zahăr mult sau derivate de ciocolată, creme, prăjituri, bomboane pentru că riscul de diabet este unul ridicat prin efectele agresive asupra funcţiei pancreatice. Se recomandă folosirea mierii și o cantitate mai mare de fructe în aportul zilnic (3 – 4 porţii/zi), dar consumate în forma lor naturală.

Se recomandă şi alimentele cu aport glucidic mediu, dar mare de fibre, precum: orezul integral, pastele integrale. Glucide sănătoase şi calorice găsim în mazăre, fasole boabe, linte, năut etc. Este importantă combinaţia în care se consumă glucidele, pentru îngrăşare fiind preferat consumul lor combinat cu lipidele şi proteinele la aceeaşi masă, nu separat.

Sursa foto: Pixabay