Simona Ionescu / Redactor Șef

„Găină pe șoancă”, adică pui cu ciolan afumat. Rețetă veche

„Găină pe șoancă”, adică pui cu ciolan afumat. Rețetă veche
Muzeul Național al Țăranului Român ne amintește ce mâncau românii odinioară. Ne dă o rețetă savuroasă de „găină pe șoancă”, adică pui cu ciolan afumat.

O mâncare de iarnă, specifică zonei bihorene este puiul pe ciolan afumat, care mai poartă denumirea de „găină pe șoancă”.

„Găină pe șoancă”, adică pui cu ciolan afumat. Rețetă

Muzeul Național al Țăranului Romn ne aduce aminte cum mâncau locuitorii din vestul țării, preparat păstrat până în zilele noastre: ”găină pe șoancă”, adică pui cu ciolan afumat.

Ingrediente

  • 1 pui mare, de 2 kg (sau o găină ori 6-8 copane mari),
  • 1 ciolan afumat de porc de 1 kg,
  • 1 linguriță de miere,
  • piper, boia dulce, cimbru, mărar,
  • 50 g rachiu de mere,
  • 500 ml vin alb dulce,
  • 50 g oțet de mere,
  • 2-3 roșii,
  • 2 ardei grași.

Mod de preparare

  • Ciolanul se dezosează. Partea grasă, tăiată bucăți cu șorici cu tot, se așază pe fundul unei cratițe și se încinge ușor, cu puțină apă până începe să lase zeamă.
  • Când s-a adunat ceva untură, se aștern peste șorici bucățile deloc sărate (are sare ciolanul) de pui. Ar fi perfect un pui mare de casă, cu carne dură.
  • Și ar fi mai bine să fie mai mulți pui, pentru că pe Crișuri sunt la preț copanele.
  • Peste copanele pipărate tare, în număr de vreo opt, frecate risipitor cu boia dulce și cimbru, se așază felii de carne din ciolan până devin un capac.
  • Acum se adaugă vinul, de preferință o tămâioasă. Se mai presară ceva boia. Pentru sugerarea personalității complexe a acestei chestii nordice, se amestecă și rachiul, oțetul și lingurița de miere.
  • După aproximativ o oră și jumătate de cuptor cu foc mic, în vas acoperit, minunăția e gata dacă-i pui niște verdeață, mărar tocat mărunt, scrie Muzeul Național al Țăranului Român (MȚR).

”Dar nu poți s-o mănânci decât dac-o bei cu un vin roșu, o Cadarcă adevărată, un Corb, un Vânat sau măcar cu un roze, o Rujiță, rumenă și sprinteioară, care se plimbă de la Miniș spre Sanislău, încercând să se decidă unde-i matca ei bună. Că Biharia și Banatul împreună au clocit aceste demâncări și aceste vinuri, nici chiar austriece, dar nici de tot dacice, nici prea sârbești, dar nici desăvârșit italiene, nici răspicat nemțești, dar nici foarte ungurești, ci și așa și așa, adică românești.”

Sursa și foto: muzeultaranuluiroman.ro – Colecția Kiruleanu | Cuptor și femeie în costum național, sat Leheceni, comuna Cărpinet, județul Bihor, Crișana (K-1623)


 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre