Ne mândrim cu el! Este singurul român care a zburat în Cosmos unde a stat 7 zile, 20 de ore și 42 de minute. Dumitru Dorin Prunariu a aniversat 68 de ani, pe 27 septembrie.
Dumitru Prunariu, primul și singurul român care a zburat în Cosmos
La 14 mai 1981, planeta s-a oprit: toată lumea aștepta vești de la cei doi cosmonauți plecați în spațiul cosmic.
Înghesuiți într-o cabină mai mică decât partea din fața a unui automobil, un rus și un roman plecau de la cosmodromul Bai-konur spre stația orbitală: colonelul Leonid Ivanovici Popov şi locotenentul-major pilot inginer Dumitru Prunariu.
Dumitru Dorin Prunariu a participat la misiunea Soiuz 40 din programul spaţial „Intercosmos” şi a petrecut în spaţiu 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute. Este de profesie inginer aeronautic.
A fost pe rând ofiţer inginer în cadrul Comandamentului Aviaţiei Militare, şef al Aviaţiei civile române, preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române, ambasador al României în Federaţia Rusă, preşedintele Consiliului de ne-militarizare a spaţiului cosmic din cadrul ONU. În prezent are gradul de general-maior în rezervă.
Este membru corespondent al Academiei Internaţionale de Aeronautică, membru fondator al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Spaţiale Române şi membru de onoare al Academiei Române şi al Academiei Americano – Române de Arte şi Ştiinţe.
Dumitru Prunariu, 7 zile și 20 de ore în Cosmos
În seara zilei de 14 mai 1981, doi cosmonauţi se deplasau într-un autobuz special către Platforma 17 a cosmodromului Baikonur din Kazahstan. La ora 20:16 şi 38 de secunde a Bucureştiului era lansată racheta purtătoare cu nava cosmică Soyuz-40. La bord se afla echipajul mixt româno-sovietic, format din colonelul Leonid Ivanovici Popov şi locotenentul-major pilot inginer Dumitru Prunariu, al 103-lea cosmonaut al lumii şi, la acea vreme, cel mai tânăr zburător în spaţiul cosmic, după Iuri Gagarin.
La 15 mai, Soyuz-40 s-a cuplat cu succes de complexul orbital Saliut-6 – Soyuz T-4, unde se aflau deja cosmonauţii sovietici Vladimir Kovalionok şi Victor Savinîh.
”În momentul cuplării, în ochii lui Kovalionok se vedeau lacrimi, lacrimi de fericire. Sunt convins că aceste lacrimi nu fuseseră înscrise undeva în documentaţia de bord. Totul era omenesc“, îşi amintea Dumitru Prunariu întâlnirea din spaţiu, într-un documentar realizat, în epocă, de studiourile Sahia Film.
Dumitru Prunariu, amintiri din Cosmos
- Nou-veniţii pe complexul orbital Saliut-6 – Soyuz T-4 au fost întâmpinaţi cu pâine şi sare, respectând circumstanţele date: „Pâinea e sub formă de bucăţele mici, cât o înghiţitură, iar sarea are forma unei pilule, care pluteşte fără greutate“, continua şirul amintirilor cosmonautul român.
- Timp de o săptămână, cei patru cosmonauţi au lucrat la 22 de experimente ştiinţifice, au încercat să lărgească spectrul cunoştinţelor în domenii diverse: astrofizică, fizică nucleară, tehnologie cosmică, biologie, biomedicină şi medicină aeronautică. În acest timp, complexul spaţial a înconjurat Pământul de 125 de ori, cu o viteză de 28.000 km/h.
- Cei patru cosmonauţi vedeau răsăritul de 16 ori în ceea ce convenţional se numeşte o zi pământeană şi tot de atâtea ori treceau prin variaţii de temperatură de la +150 de grade Celsius la -150 de grade.
- Într-o zi, în jurul orei 19.30-20.00, Saliut-6 se afla deasupra României. „Undeva la hotarul dintre zi şi noapte, când nava evolua deasupra Europei, căutam de fiecare dată să văd conturul natural al ţării mele. De acolo, de sus, mi-a sugerat imaginea unei pâini rumene de casă“, spunea Dumitru Prunariu.
- Echipajul a revenit pe Pământ pe 22 mai. Misiunea Soyuz-40 se încheiase după 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute. Dumitru Prunariu şi Leonid Popov au fost decoraţi cu cele mai înalte ordine ale României şi Uniunii Sovietice. Au devenit eroi ai ţărilor lor. Dumitru Prunariu a devenit atunci o carte de vizită a României în lume.
Zâna Măseluță există! Avem dovada, trimisă chiar de ea
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook