Simona Ionescu / Redactor Șef

Abureala alegerilor prezidențiale 2025. Curg dezvăluirile

Abureala alegerilor prezidențiale 2025. Curg dezvăluirile
Ieri dimineață, când am publicat editorialul în Evenimentul zilei (evz.ro) ca în fiecare joi nu m-am gândit că atât de repede va urma un alt episod. Pe seară, însă, a venit vestea că un judecător de la Curtea de Apel Ploiești a dat o decizie istorică împotriva hotărârii CCR: reluarea turului 2 a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Azi, s-a schimbat schimbarea la Înalta Curte. Ne-am întors de unde eram: la alegerile din 4 mai.

Dacă au o caracteristică alegerile prezidențiale din 2025, aceasta este trompeta prin care se cheamă la „lupta cu Sistemul”. Curg peste electori dezvăluirile despre candidații agățați și controlați de Sistem. Multe din ele scrise, vorbite și probate. Candidații vin cu abureala lor. Cetățenii turmentați marchează sondajele cu procentul de nehotărâți: noi cu cine votăm?

Crin Antonescu, George Simion, Victor Ponta, Nicușor Dan, Elena Lasconi și Călin Georgescu, cu toții au avut legături cu Sistemul – această nălucă sau Bau-Bau-ul despre care se tot vorbește -, pe lângă Securitatea a căror „apropiați” au fost unii dintre candidați. CNSAS-ul nostru s-a împiedicat mai mereu la alegeri (oricare ar fi fost ele). Personal am constat că și-a păzit arhiva mai ceva ca instituția lui Ceaușescu.

Ministrul Educației, clujanul Daniel David a sintetizat extraordinar de bine abureala ce ne marchează existența de câteva luni, de la „turul doi” încoace. „Toată lumea este anti-sistem. Și politicienii toți devin anti-sistem. Toată lumea este anti-globalistă”, a punctat ministrul extinsa temă de discuție din studiourile tv, de pe rețelele sociale și din presa scrisă.

E bine să ne punem întrebări, să tocăm tema cât se poate de mult, dar să ajungem și la probe clare și la concluzii despre cine sunt păpușarii din Sistem sau imaculații din Anti-Sistem. Nu vom putea să o facem fiindcă ele sunt dosite bine, bașca ne încurcă și ceața cotidiană. Deocamdată, doar generalul Coldea e dovedit că și-a băgat coada în campaniile de denigrare a unor politicieni, atunci când s-a abținut să nu pună umărul înstelat la fabricarea unor dosare penale în anii de funcționare a Binomului. Se pare că a lăsat în urmă vasali ce îi duc mai departe planurile, după ce s-a plimbat nițel pe la DNA, ca să-l interpeleze pe trotuar activistul Marian Ceaușescu.

Acesta fiind tabloul, cred că, la fel ca și în vremea lui Caragiale, vor rămâne în arena electorală mulți turmentați care fie vor întreba „noi cu cine votăm”, fie vor striga „turul doi înapoi”.

Curg dezvăluirile: Crin, Ponta și USL

Favoritul alianței PNL-PSD-UDMR nu a scăpat nici el de dezvăluirile Sistemului. Crin Antonescu s-a trezit cu povestiri așternute pe hârtie din vremea tinereții, păstrate în arhiva CNSAS de zeci de ani. Nu-i nici el Anti-Sistem, așa cum a tot declarat de când a revenit în țară. Asta a vrut să ne arate, de fapt, Sistemul anti-Antonescu. Adică o „aripă” a acestui Sistem fără identitate, căci la noi se operează demult cu „aripi” în mediile politice, de afaceri sau în presă.

Duelul de ultimă oră dintre Crin Antonescu și Victor Ponta se înscrie în „bătălia aripilor” pentru locul 2 în preferința electoratului, conform sondajelor de opinie.

Antonescu şi Ponta, cândva parteneri de guvernare, s-au îmbățoșat și se acuză reciproc pentru ruperea USL. Fostul președinte al PNL, devenit acum independentul coaliției, a atacat primul. Nu doar pe Victor Ponta, ci i-a nominalizat în „oculta” manevră și pe Traian Băsescu, George Maior, Sebi Ghiță și Elena Udrea. Cu toții, zice el, au pus la cale mazilirea lui și destrămarea alianței USL.

„Din cauză că unul dintre liderii săi, dl. Ponta, a preferat să intre într-o combinație tipică de deep-state, ocultă, împotriva angajamentelor politice pe care le făcusem împreună, pentru care primisem milioane de voturi. Înțelegerea ocultă a fost făcută în complicitate cu Traian Băsescu, în combinații cu personaje precum George Maior, Elena Udrea și cunoscutul Sebastian Ghiță, care și azi este sponsorul politic, mediatic și, probabil, moral al său”, a declarat Crin Antonescu.

Fostul lider al PNL a vorbit și despre înlocuirea sa de la șefia partidului cu Klaus Iohannis, omițând datele istorice care consemnează cum a predat el PNL primarului de la Sibiu.

„Dl. Ponta a reușit atunci să își compromită singur șansele și a apărut un câștigător neașteptat, dl. Klaus Iohannis, pentru care ne-am bucurat atunci”,  a povestit Crin Antonescu în interviul acordat site-ului Adevărul.

Întrebarea care se ridică după această mărturisire publică este: De ce nu a spus toate acestea în urmă cu 11 ani, când s-a produs ruperea și ieșirea liberalilor de la guvernare?

Și ar mai fi ceva! Cu Sistem sau cu Anti-Sistem în amintire, Crin Antonescu ar fi trebuit să explice de ce a militat împăciuitor pentru guvernul lui Ponta, de ce a dat asigurări mediilor politice externe că guvernul va rămâne stabil după ce el și liberalii și-au luat jucăriile și au plecat. Simțea că va candida el la președinție sau planul era deja făcut pentru Iohannis și „guvernul său”? La vremea aceea, EvZ și alte publicații au scris mult, luni de zile, s-au imaginat tot felul de scenarii. Am ales, însă, să reproduc (spre aducere aminte) din știrea Agerpres din 25 februarie 2014, când s-a anunțat și divorțul politic.

Liderul PNL Crin Antonescu avusese o întâlnire cu preşedintele federal al Austriei, Heinz Fischer, când au discutat și despre schimbările pe care le aduce ruperea USL. De ce chiar cu Austria? Recunosc, habar n-am, nu-mi amintesc exact contextul în care s-a nimerit în țară șeful austriac. Acum, după aventura cotrocenistă cu Iohannis, desigur că mă gândesc tot la o „ocultă” a Sistemului: Domnul Klaus era în pregătire, antrenat pe marginea terenului țării.

Crin Antonescu: „Am discutat despre relaţiile României cu Austria, dar concentrat pe două lucruri – stabilitatea şi predictibilitatea Guvernului actual, a autorităţilor politice din România pentru continuarea colaborării economice şi situaţia investiţiilor austriece în România în domeniul petrolier, bancar, IT, construcţiilor. (…) Cu alte cuvinte că posibila schimbare de Guvern de la Bucureşti despre care partenerii noştri se interesează nu înseamnă un factor de instabilitate, că aliniamentele majore ale politicii româneşti, indiferent care ar fi guvernul şi indiferent care ar fi majoritatea parlamentară, rămân în ceea ce-i priveşte aceleaşi”. (știre Agerpres, 25 februarie 2014)

Ponta dezvăluie „oculta” lui Antonescu

Alianța partidelor cunoscută sub numele de USL a luat ființă în februarie 2011.  Uniunea Social-Liberală a fost fondată de către liderii Victor Ponta (PSD), Crin Antonescu (PNL) și Dan Voiculescu (președinte de onoare al PC). La alegerile din 2012, USL avea să fie votat de circa 70% din electorat. De aceea, la momentul ruperii acestei formule înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, românii au fost foarte dezamăgiți.

Ce spune acum Victor Ponta, răspunzând atacului lui Crin Antonescu:

„Din păcate, Crin Antonescu m-a trădat – și pe mine, și pe întregul popor român – în momentul în care l-a adus la București pe Klaus Iohannis. Apoi, a rupt USL pentru că nu l-am numit pe Iohannis vicepremier; ulterior, a fuzionat cu PDL-ul lui Traian Băsescu și i-a înșelat și pe liberalii europeni, trecând la PPE. După toate acestea, s-a «bucurat» când Iohannis a ajuns Președinte (n.r. noiembrie 2014), deși acesta îl dăduse afară fără menajamente”, a scris Ponta pe Facebook, dezvăluind „oculta” lui Crin.

Ce vor fi râs contracandidații Nicușor Dan, George Simion și Elena Lasconi când au văzut zbaterile foștilor useliști! Acum sunt triști probabil, fiindcă „aripile Sistemului lor” n-au reușit să împiedice eliminarea spot-urilor electorale dubioase din mediul online.

Abureala continuă, cu aceleași ghiulele legate de Sistemul fiecăruia dintre candidați, până la înseninarea generală din 18 mai.

(Editorial publicat în evz.ro în data de 24 aprilie 2025)

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *