Simona Ionescu / Redactor Șef

Nicușor Dan transformă calomnia în opinie pentru neprihănita Oana Gheorghiu

Nicușor Dan transformă calomnia în opinie pentru neprihănita Oana Gheorghiu
Nicușor Dan e determinat să protejeze aura angelică a vicepremierului Oana Gheorghiu, motorul fundației „Dăruiește Viața” și, de acum, și motor al Guvernului României. După ce neprihănita filantropă a acuzat că magistrații iau banii copiilor bolnavi – în ciuda faptului că însăși ea și-a dat salariu de 5 mii de euro/lună din banii donați de români pentru aceștia, Nicușor Dan o apără transformând calomnia în „opinie”.

Pe scurt: Președintele Nicușor Dan o apără pe Oana Gheorghiu, care a spus că pensiile magistraților sunt ”un Caritas”, și că pentru plata acestora se iau bani de la copii. „A fost nefericită” și „Reacția CSM a fost mult exagerată”, a transmis președintele României, după ce CSM a sesizat PICCJ.

„Nu poate fi vorba ca o opinie să constituie faptă penală. Dacă va veni cererea de avizare a urmăririi penale, nu o voi semna, nu e nicidecum o faptă penală”, a declarat președintele.

Întrebat dacă vicepremierul trebuie să rămână în funcție după aceste declarații, Nicușor Dan a răspuns: „Da”. Reacția președintelui poate fi de înțeles, din punct de vedere emoțional, fiind a doua oară în mai puțin de o săptămână în care vicepremierul Oana Gheorghiu ar trebui să iasă și să-și pună cenușă în cap în fața poporului. Practic, ar putea părea că vicepremierul ar ieși în fața presei mai mult să se scuze, decât să adreseze problemele reale ale țării.

„Opinia” Oanei Gheorghiu din februarie 2025, despre Donald Trump și JD Vance: „Să faci sluj în fața unui dictator criminal și să calci în picioare un om deja aflat în cea mai vulnerabilă situație, asta înseamnă să fii un caracter mizerabil. Un caracter mizerabil, care a ajuns să conducă o țară, care a fost cândva mare. Este incredibil prin ce trece Volodimir Zelenski, este incredibil cum doi golani, ajunși la Casa Albă, tratează un om.”

Cum s-a scuzat Oana Gheorgiu? Așa: „ Am scris, la un moment dat, într-un context emoţional puternic, cred că pentru toată lumea nu doar pentru mine, nişte cuvinte un pic prea dure, chiar şi pentru mine, nu le foloseam.”

A doua opinie a Oanei Gheoghiu, neprihănita care spune că nu o caracterziează folosirea unor cuvinte „atât de dure”, întrebată cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraţilor:

„E foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani, de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu-l mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta, dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru, ei au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit (…) Dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei (n.r. magistrați) pentru că îşi dau sentinţe, îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente, banii ăia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva”, a spus Oana Gheorgiu, într-un discurs emoționant la Digi24.

În acest context, al banilor pentru copii flămânzi și bolnavi, nu s-a coagulat nicio declarație despre faptul că fundația pe care a creat-o a strâns zeci de milioane din donații, din care „a și făcut, dar a și luat” – cum se zice în popor!

Concret, chiar Oana Gheorghiu a arătat în declarația ei de avere că, din banii strânși PENTRU COPIII BOLNAVI DE CANCER, și-a dat un salariu de circa 5.000 de euro pe lună, dar și-a decontat și mașini, deplasări, laptop, mese la restaurant (n. protocolare probabil) etc:

„Da, venitul meu era de 20.000 de lei pe lună și uneori aveam prime, ca toți oamenii, de aceea din calcule a reieșit mai mult. Dar venitul meu era de 20.000 de lei pe lună. Și știu că din perspectiva unui om care câștigă 5.000 – 6.000 de lei poate să pară un salariu mare. Era un salariu care mie îmi dădea confortul să pot să lucrez 10 ore, 14 ore, să nu am weekend, să duc toată responsabilitatea pe care o am și să îmi permită și să mă îmbrac și să mă duc la un eveniment unde trebuie să conving oameni să-mi dea bani”, a spus Oana Gheorghiu în cadrul interviului acordat pentru Adevărul.

Ce înțelegem din această declarație? Că neprihănita Oana Gheorgiu nu și-a donat nici măcar din timpul personal către acest proiect. Practic, și-a creat un job bine plătit.
Mai sunt bani în conturile Dăruiește Viața? Mai donează românii? Da.
Mai merge salariul din banii pentru copii bolnavi de cancer? Să opineze românii pe subiectul acesta, cântărit, ÎN OPINIA MEA, greșit între „a luat, dar a și dat” – un concept puternic social democrat.

Opinia lui Nicușor: Oana Gheoghiu a avut o opinie!

Nicușor Dan se face scut în fața Oanei Gheorghiu însă, iar toate aceste declarații sunt spălate și îmbrăcate în „opinii”. Totodată, trebuie să analizăm care este diferența dintre Opinie și Calomnie.

„Diferența dintre opinie și calomnie ține de intenție, conținut și efectul asupra reputației unei persoane”, spun avocații.

Extrase din Codul Penal și Codul Civil: Opinia este o judecată personală, o părere subiectivă despre o persoană, fapt sau situație. Opinia se bazează pe percepție, nu pe fapte dovedite. Nu afirmă ceva ca fiind adevăr absolut. Este protejată de libertatea de exprimare, atâta timp cât nu devine jignitoare sau defăimătoare.

Calomnia însă este o afirmație falsă făcută cu intenția de a păta reputația cuiva. Calomnia este o acuzație de fapt, nu o simplă părere. Trebuie să fie neadevărată și să afecteze onoarea sau demnitatea unei persoane.

Din fericire pentru cei care emit opinii din poziții de conducere în aparatul de stat, loc în care ar trebui să existe mai multe certitudini decât păreri, calomnia a fost eliminată din Codul Penal și trecută în Codul Civil. Și chiar și așa, președintele Nicușor Dan a decis că orice declarație cu cel puțin o tentă calomnioasă este, în fapt, o simplă „opinie” și, deci, „nimic grav”.
Cert e ca mai sus de noi – votanții, donatorii, veșnicii seduși de speranța că vom avea cândva o țară normală – nimeni nu mai are proprietatea cuvintelor.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri