Enigma din Insula Paștelui. Ce s-a găsit sub capetele de la suprafața pământului

O insulă din Pacificul de Sud este cunoscută pentru impresionanţii săi megaliţi a căror origine este, în continuare, o enigmă. Este cunoscută sub numele de Insula Paștelui sau Rapa Nui.

Această Insulă a Paștelui este din punct de vedere geografic un teritoriu special al statului Chile, anexat în 1888 și este faimoasă pentru cele 887 de statui monumentale, denumite ”moai”.

Nu se știe încă de unde au apărut, deoarece sunt construite dintr-o marmură care nu se găsește pe această insulă. Curios este și cum au fost cioplite, cine a efectuat o astfel de muncă, dacă s-a lucrat direct în stâncă și cum au fost transportate până la malul oceanului – sunt întrebări care au rămas fără răspuns.

• Celebrele statui din Insula Paștelui (Chile) au fost construite undeva între anii 1100 şi 1500, în zone în care vechii locuitori aveau acces la apă dulce și la alte resurse necesare vieții, susțin cercetătorii.
• Uriașele statui din rocă monolitică ating înălțimi de până la 12 metri. Dimensiunile unui ”Moai” variază de la 3 la 12 metri înălțime și de la 3 la 14 tone greutate, existând unele chiar și de 80 de tone, iar una singura depășește 270 de tone.
• Insula Paștelui este una dintre cele mai izolate insule locuite. „Vecinul” cel mai apropiat și care este locuit este Insula Pitcaim, aflată la 2075 km spre est.

• Insula Paștelui are o lungime de 24,6 kilometri și o lățime maximă de 12,3 kilometri, iar forma sa are forma geometrică a unui triunghi.
• Suprafața insulei este de 163,6  km² și o altitudine maximă de 507 metri.
• Faimoasele și megaliticele statui numite ”moai”, în număr de peste 800, sunt împrăștiate pe insulă în diferite stadii de lucru.
• Toate aceste statui potrivit arheologilor, sunt sculptate din piatra vulcanului Rano Raraku și sunt împărțite în două categorii: statuile vulcanului – ”ochii care privesc cerul”, statuile celelalte, cu un stil diferit, cu spatele întors spre mare, dominând Ahu-urile, singurele care au ochii deschiși.
• Ochii privesc cel mai probabil spre cavourile în care se odihnesc morții. Chiar și modelul statuilor se crede că ar fi Zeul Make-Make care avea ochii nemăsurat de mari.

În interiorul insulei se găsesc trei ”Rano”, adică lacuri vulcanice cu apă dulce, respectiv: Rano Kau în extremitatea sud vestică, Rano Raraku în est, Rano Aroi în vecinătatea vârfului Terevaka (507,41 metri), dar nu există nici un curs de apă permanent.

Prima întrebare: cum au fost costruite fără apă?

În trecut, locuitorii acestei insule au îndurat perioade de foamete, epidemii, războaie civile, raiduri ale căutătorilor de sclavi, colonialism, despădurire aproape totală, declin demografic în câteva rânduri. Dar, cu toate acestea, pascuanii au lăsat o moștenire culturală care le-a adus o faimă invers proporțională cu numărul lor.

Deși nu se află printre cele șapte minuni ale lumii, această insulă este considerată de către UNESCO drept patrimoniu universal, cea mai mare parte a insulei fiind declarată Parc Național (Parcul Național Rapa Nui).

De unde provine numele

Denumirea de „Insula Paștelui” a fost dată de către exploratorul olandez Jacob Roggeveen, primul vizitator european, care a descoperit insula în duminica Paștelui din anul 1722 în vreme ce căuta o altă insulă (Insula lui Davis) și a denumit-o Paasch-Eyland (Insula Paștelui în olandeză).

Întrebările rămân precum statuile, nemișcate și neelucidate

La greutatea pe care o au, par imposibil de realizat în condițiile date. De exemplu, cea mai mare dintre statui ar putea fi ridicată abia de una dintre cele mai performante macarale.

Potrivit legendei, statuile s-au deplasat singure. Totodată, în urma unor investigații, s-a descoperit că centrul de greutate al lor este deplasat înspre mijloc, astfel că puteau fi tractate cu ajutorul unor frânghii. În funcție de mărimea statuilor ar fi necesari 50-150 de oameni pentru a le transporta.

Un băștinaș chiar a povestit cu entuziasm că din bătrâni știe că „statuile înaintau în picioare, rotindu-se în semicerc la baza lor circulară”.

Nu a fost descoperit nici scopul pentru care au fost construiți coloșii, dacă îi reprezintă pe zeii băștinașilor sau de ce privirea lor este îndreptată spre mare.

Singura explicație este că statuile erau simboluri ale puterii și autorității, atât religioasă cât și politică. Se crede că toate obiectele sculptate de către oamenii antici erau impregnate cu o esență magică, spirituală numită de către localnici ”mana”.

Șocant este ce se ascunde sub aceste statui

Ultima teorie emisă este că aceste capete de statui sunt de fapt continuarea unor corpuri îngropate adânc în pământ. Descoperirea a fost făcută de o echipă condusă de arheologul Jo Anne Van Tilburg, directorul Proiectului Insula Paștelui.

Ultima echipă autorizată a început săpăturile în Insula Paștelui în anul 2010. De atunci, oamenii de știință au dezgropat două statui, ambele având corpuri de aproximativ șapte metri. Potrivit opiniei arheologilor care au fost la fața locului, statuile nu au fost îngropate intenționat.

Ele au fost acoperite de pământ în timp, din cauza modificărilor climatice. Și mai straniu este că pe statuile din Insula Paștelui au fost descoperite simboluri care se regăsesc și pe stâlpii de la Gobekli Tepe, cel mai vechi templu din lume, susțin istoricii.