Basmele românilor sunt așa de frumoase încât artiști și oameni de cultură din diverse domenii se străduiescă să le țină vii. Un muzician, un parfumier, un cercetător etnolog nu lasă basmele să fie date uitării. Iar rezultatul, pe fiecare direcție în parte, e fantastic. veți vedea de ce.

Băsmuitorul contemporan cu MacBook argintiu

Daniel Dorobanțu este un artist care duce la rându-i mai departe basmele. El susține Concerte de Basm. Dacă îl întrebi care e noima muzicii lui, îți va spune că nu cântă, ci „băsmuiește”. Face muzică utilizând procese electronice, computer, procesoare, sintetizatoare, semplere de fraze etc. Folosește ultima tehnologie, pentru a spune vechile povești. A început să compună acest gen de muzică în 2014.

„De demult, toate poveștile acestea s-au spus în moduri specifice acelor vremuri. Să spui basmele clasice e bine, dar pe lângă asta trebuie să se și băsmuiască, nu doar să citezi formele vechi, ci să remanifești acele trăiri, într-un limbaj adus la zi, sau chiar proiectat spre viitor. Când am înțeles că eu spun basme ca și trăire, nu ca și citat cultural, am avut senzația că îmi simt locul în lume”, explică artistul.

El este primul artist român care intrat în colecția permanentă a Centrului Ars Electronica din Linz (n.r. – cel mai importamnt centru de expunere al artei electronice din lume) și e considerat pionier al muzicii ambient în Romnânia. Despre el au scris The New York Tims și The Guardian.

Trei personaje și trei arme fermecate

În general, adulți fiind, prea puțini mai citim basme (dacă nu sunt niște copilași prin apropiere care să ceară). Puțini spre deloc. Dar personajele – cheie din ele ne sunt, tuturor, adânc întipărite în minte. Zmeul, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana. Cum e să ai un parfum de personaj? E uluitor, asta poate spune oricine a încercat.

Primul concept boutique din România, Createur 5 d’Emotions, a lansat parfumurile B.A.S.M., un concept care a prins formă cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. Cea mai creativă serie de parfumuri artizanale e inspirată din legendele și miturile românești. O poveste olfactivă și nu numai, care a pornit acum doi ani și care vrea și să păstreze vii în mințile românilor basmele copilăriei lor.

Seria de parfumuri artizanale B.A.S.M. este, bineînțeles, o poveste cu zâne și feți-frumoși și dedicată adulților care nu au renunțat să viseze cu ochii deschiși.

Colecția a inclus până de curând trei parfumuri de nișă artistică: „Parfum de Zmeu” pentru persoanele cu adevărat răpitoare, „Parfum de Cosânzeană” și „Parfum deFăt-Frumos”. Recent, seria s-a îmbogăți cu cu trei noi arome – arme fermecate: „Buzduganul fermecat”, „Apa vie” şi „Praf de zâne”.

Inspirația vine din copilărie

E o poveste la mijloc, evident, iar ea se construiește în jurul Alexandrei Paven. Iată cum a început totul. Are legătură cu pruncia. „Mi-am petrecut o mare parte din copilărie în Bucovina. Am avut norocul de bunici și străbunici, viață la țară și “povești de adormit copii”. De aici și dorința de a dedica un proiect olfactiv lumii de basm”, a povestit, pentru Rețete și vedete, Alexandra.

De la ea am aflat că deși aparent două parfumuri reprezintă personaje masculine, de fapt, toate se potrivesc ambelor sexe. „Parfum de Zmeu, Cosânzeană și Făt Frumos sunt concepte unisex. La fel si “cele trei Fermecate“. Basm este o poveste olfactiv-existențială în care poți fi, pe rând, cine vrei tu să fii. Bestie sau chestie-trestie. „Trage-mă pe nas și ia o supradoza de tine”. Libertate de expresie și diversitate olfactivă”, mai spune Alexandra Paven.

Una peste alta, parfumurile de B.A.S.M. sunt pentru „oameni speciali, pentru căutători, pentru curajoși și pentru toți cei care găsesc în parfum mai mult decât un simplu accesoriu”, mărturisește Alexandra.

Cel mai curajos proiect de parfumerie artistică dedicat României este construit cu o echipă excepțională: ilustrația a fost făcută în colaborare cu Mădălina Andronic, parfumurile cu ajutorul marelui parfumier italian Arturetto Landi, iar textele cu inspirația lui Marius Aldea.

Invitație olfactivă direct în poveste

Curajoșii care se îmbracă olfactiv în aceste parfumuri au de unde alege. Cuvinte meșteșugite vin să întregească povestea care se dezvăluie la prima pulverizare. Am întrebat cum sunt ele. Cine e „Zmeul”? “Zburătorul care planează deasupra orașului, după miezul nopții. Te-nhață din culcușul tău călduț si te duce pe culmile iluziei. Pentru persoanele cu adevărat răpitoare, care știu să fie demne chiar și în picaj”.

„Cosânzeana” parfumată e “bunăciune cu ochii taciune. Magică. Gagică. Tragică. Are inima în cap și creierul în piept. Apare în viața ta atunci când nu te aștepti, călare pe un inorog”. E un parfum „pentru cei care râd cu un ochi și plâng cu celălalt”. Iar „Făt-Frumos”, el e ca în poveste: “prințul ubicuității. Trăiește bine-mersi în visul mai multor femei. Vântul o ia razna când îi trece prin păr; ploaia se usucă de dorul lui. Pentru cei care te privesc pătrunzator doar să se admire în ochii tăi”.

Păstrătoarea basmelor. Le adună și le îngrijește

Dr. Otilia Hedeșan este etnolog și profesor universitar la Timișoara. De la începutul carierei a înțeles cât de importante sunt basmele în cultura unui popor. A decis că rolul ei e acela de a le păstra.

Cu sute și zeci de ani în urmă, povestitul a fost  o formă de entertainment și socializare. Oamenii nu aveau filme, talk-show-uri televizate, așa că își spuneau basme. „Basmul e o formă simplă de a evada din realitate, cu mențiunea că lucurile se încheie, în pofida eforturilor, cu bine”, ne-a spus profesorul universitar.

Otilia Hedeșan a devenit „păstrătoarea basmelor”. Le-a adunat din toate satele țării, le are în computer, se străduiește să le pună online, dându-le încă o șansă să fie cunoscute și, deci, să nu moară. Ea e cea care a mai apucat să stea de vorbă cu ultimii povestitori de basme din România, oameni de vârsta străbunicilor. Basmele, mai spune cercetătoarea, exprimă ultima etapă a povestitului oral în România, iar acest lucru ar fi păcat să se piardă.

Sursa foto: Mihai Surdea, B.A.S.M., Evz.ro, Mădălina Andronic (ilustrație)

Este de nerecunoscut! Și-a tăiat pletele faimoase și a renunțat la sâni

Distribuie știrea: Facebook | Twitter | WhatsApp

Parteneri