În vârstă de 63 de ani, regizorul premiat inclusiv cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Ofițer (2000) este, din 1990  până în prezent, directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca. A regizat peste 40 de spectacole în străinătate și peste 70 în România. Este, fără doar și poate, o voce grea și importantă în teatrul românesc.

Înainte de pandemie a regizat „Rinocerii” (foto), după Ionesco, la Teatrul Național din Timișoara. Dincolo de activitățile de „acasă” e deseori invitat să producă spectacole și în alte teatre.

Regizorul Tompa Gabor a acordat pentru Rețete și vedete un interviu în exclusivitate

Despre pandemia COVID: „Prin frică oamenii pot fi manipulați”

-Cât de grea a fost ultima perioadă, marcată de pandemie și de restricții care fac ca abia acum, după mai bine de șase luni, publicul să revină în sălile de spectacol, pare-se pentru un timp, totuși, scurt, deoarece din nou multe teatre încep să se închidă?

Tompa Gabor: E o situație absurdă. Nu sunt specialist, nu sunt în posesia unor date și fapte reale, de care probabil că nu dispune majoritatea populației. Noi suntem, tocmai în mijlocul unei situații interesante pentru că trebuia să plecăm în Serbia la două festivaluri, cu spectacolul „Nora”, și 3 dintre mașiniști, fără niciun fel de simptome, au fost testați pozitiv la COVID-19. Probabil că dacă nu plecam nu aflau până în veci că au fost bolnavi.

Faptul că am deschis teatrul și am luat un pic de aer, foarte scurt, ca și scafandri care nu mai au oxigen și sunt lăsați să se ridice la suprafață cinci minute, e destul de amăgitor. Se vede că e un interes foarte mare din partea publicului, deși toate mijloacele de comunicare au încercat să instaleze frică. În loc de informare lucidă, bazată pe cunoștințe, pe fapte, nu am făcut altceva decât să bombardăm populația cu cifre crescânde, cu grafice roșii, care nu  fac decât să înspăimânte oamenii. Și frica nu e un sfetnic bun, nu e o atitudine corectă.

Prin frică oamenii pot fi manipulați, așa cum se dorește. E vorba de o pandemie, un virus care cred că nu diferă foarte mult, așa cum arată și statisticile, de alte boli infecțioase, prin care mulți trec, se imunizează, unii mai ușor, alții mai greu, și există un procentaj mic de decese.

Mi se pare cel puțin suspect că am uitat de toate celelalte. De bolnavii cronici cărora li se refuză tratamentul, de oameni care mor de foame, de bolnavii de cancer care trebuie să aștepte luni de zile pentru a se trata și care devin victime. Există probabil, în majoritatea țărilor, un mistreatment al acestei situații și suntem tentați cu toții să credem că e vorba de ceva mai mult decât virusul însuși.

-Unde se greșește?

Tompa Gabor: Nu există nicio logică și consecvență în ceea ce privește reglementările și hotărârile și restricțiile care trebuie urmate în vederea desfășurării unor spectacole. Nu a fost nici până acum: plajele au fost pline în timp ce teatrele erau închise. E un tunel labirintic din care, mă tem, va fi greu de ieșit, iar consecințele vor fi foarte grave.

Noi am continuat cât am putut activitatea. Am ținut și spectacole în aer liber, am început și repetițiile în săli, am făcut și câteva spectacole și în Studio și în Sala Mare. Acum cifrele arată că și Clujul se apropie de cifra fatală de 1,5 la mie, iar lucrurile vor reveni iar la restricția totală.

Am văzut că și în alte țări numărul cazurilor crește. Totuși, în Franța nu s-au oprit teatrele, în Suedia nu s-au oprit. Nu îmi dau seama cum și ce sunt aceste teste, cifre, cine sunt declarați vindecați. Am auzit tot felul de abuzuri și în ceea ce privește rezultatul unor teste, am și cunoștințe care au vrut să se testeze pentru a pleca în străinătate, au renunțat, și au fost sunate că testele au fost pozitive deși nu le-au mai făcut.

-Și ce este cu toate cidățeniile acestea?

Tompa Gabor: E o situație haotică, absurdă, care se deosebește de Evul Mediu în care a fost ciumă, care a fost unanim o tragedie. Acum, totul capătă și masca acestui tragic – grotesc. În același timp există mișcarea „cancel culture”.

Din altarul catedralei din Ulm din grupul statuar Cei trei crai de la Răsărit l-au scos pe Balthasar care e african, pentru că e o înfățișare rasistă. Lucrarea datează din secolele XVI sau XV. Nu e, oare, invers? Scoaterea lui din biserică și din evanghelie? Nu e exact acesta un gest rasist? Ce vor spune creștinii cu pielea de culoare? Nu mai există tămâie sau povestea celor trei crai? Ce facem? Suntem într-o epocă total debusolată, în care activismul ideologico-cultural se suprapune cu această pandemie creând un haos poate rar văzut în istorie.

-Ați participat în ultima perioadă la evenimente teatrale în străinătate. În timp ce la noi sălile de spectacole erau închise, afară se juca. Care e explicația?

Tompa Gabor: Teatrul din Cluj a participat la două festivaluri în Ungaria, în august, cu o premieră. Acum trebuia să plecăm în Serbia la alte două festivaluri. Aceste festivaluri se vor ține.