Grieg, Sibelius și Ceaikovski încheie stagiunea Filarmonicii „George Enescu”. Încă mai puteți găsi bilete

Grieg, Sibelius și Ceaikovski încheie stagiunea Filarmonicii „George Enescu”. Încă mai puteți găsi bilete
Joi, 30 iunie, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, condusă de dirijorul bulgar Emil Tabakov, prezintă publicului concertul de închidere a stagiunii simfonice 2021-2022. 

Programul este alcătuit din lucrările: Peer Gynt – Suita nr. 1, op. 46 de Edvard Grieg, Concertul în re minor pentru vioară și orchestră, op. 47 de Jean Sibelius, cu violonistul italian Vikram Sedona în ipostază solistică, și  Simfonia nr. 4, în fa minor, op. 36 de Piotr Ilici Ceaikovski.

Povestea lui Peer Gynt

Peer Gynt  a fost compusă de către Edvard Grieg în 1874, având ca inspirație tema piesei de teatru cu titlu omonim, scrisă de scriitorul norvegian Henrik Ibsen. Muzica urmărește zbuciumatul drum al eroului Peer Gynt, care părăsește meleagurile natale spre a ajunge, după nenumărate aventuri, în lumea fantastică a trolilor și pe țărmurile Africii, în permanentă căutare de sine.

La sfârșitul unei vieți irosite, Peer găsește izbăvire în dragostea neclintită a devotatei Solveig, care l-a așteptat într-o colibă din pădure timp de treizeci de ani. Cântecul lui Solveig rămâne una dintre cele mai emoționante partituri din creația lui Grieg. Concertul în re minor pentru vioară și orchestră, op. 47 a avut prima versiune compusă în 1903, după ce  Jean Sibelius se afirmase drept compozitorul cel mai reprezentativ al țării sale, Finlanda.

Unul dintre cele mai dificile concerte pentru vioară

Considerat drept unul dintre cele mai dificile concerte pentru vioară scrise vreodată, în esenţă lucrarea  etalează calitățile solistului. Compozitorul renunţă la prototipul romantic, prin dialoguri tulburătoare între solist şi orchestră. Romantică în fond, nordică în idiom, muzica lui Sibelius prezintă o nostalgie tipic scandinavă.

După ce Jascha Heifetz a înregistrat Concertul pentru vioară de Sibelius în anii 1930, acesta a început să se bucure din ce în ce mai mult de aprecierea publicului şi a interpreţilor, fiind astăzi printre lucrările de referinţă ale literaturii concertante pentru vioară, potrivit muzicologului Octavia-Anahid Dinulescu.

Simfonia lui Ceaikovski

În Simfonia nr. 4, în fa minor, op. 36, scrisă între 1877 și 1878, ideea sorții necruțătoare, denumită de Ceaikovski în mod simbolic „fatum”, explodează cu o înverșunare implacabilă la începutul lucrării, dar și în finalul acesteia. Cu toate acestea, voia bună, izvorâtă din identificarea cu sufletul colectiv, va fi dominantă în cele din urmă.

„Dacă nu găsești în tine motive de bucurie, privește la ceilalți oameni. Mergi în popor. Uită-te cum acesta știe să se înveselească, dăruindu-se din toata inima bucuriei. Bucură-te de veselia altora. E bine, totuși, să trăiești!”, mărturisea compozitorul.

Biletele se pot procura de la Casa de bilete a Ateneului Român, cu plata doar cash (Marți – Vineri 12:00 – 19:00) sau online, accesând site-ul www.fge.org.ro – secțiunea „Calendar“.