Un tip râde ca prostul pentru că a pierdut trenul. Explicația e halucinantă!

Trei prieteni merg în gara unui sătuc din munți. Acolo așteptau un tren care circula doar o dată pe săptămână, așadar în acea zi. Unul dintre ei spune:

– Hai băieți, să bem o bere! Mai este o oră până ajunge trenul. Ceilalți doi au fost de acord. După 20 de minute, același bărbat spune:

– Hai, încă o bere! Mai este timp.

Și mai servesc băieții o bere. Mai trece ceva timp, iar acesta mai propune să mai bea un rând. Aceștia acceptă, beau și câte 100 ml de tărie. Între timp trenul ajunge în gară. Au ieșit din bar și au început să alerge către peronul cu pricina. Trenul pornise ușor. Primul a alergat cel mai repede și a urcat. Al doilea bărbat i-a aruncat valiza și s-a prins de ușa trenului. Și-a târâit picioarele de peron și într-un final a urcat. Al treilea bărbat, a alergat dar în zadar. S-a împiedicat și a căzut pe burtă. După care, a început să râdă ca prostul.

Un angajat al CFR-ului s-a apropiat de el și i-a spus:

– Domnule, sunteți bine?

– Da, răspunse bărbatul.

– Dar de ce râdeți așa ca prostul? Trenul ăsta îl mai puteți lua săptămâna viitoare. Plus că nu oprește 200 de km.

– Păi râd de prietenii mei, care au venit ca să mă conducă la gară și s-au urcat în tren în locul meu.

Trei prieteni au pierdut trenul din cauza propriei neglijenţe. Povestea lor despre cum au pierdut trenul săptămânii este cu adevărat șocantă. Unul dintre ei râde ca prostul pentru că au pierdut trenul, deși știa că vine doar o dată pe săptămână. Lecția aici: nu întârzia niciodată când ai pierdut trenul de pe urmă! Cea mai mare frică a lui Fuego. „Sunt ori Farfuridi, ori Brânzovenescu din O scrisoare pierdută”.

Georgeta Petrovici

Face parte din echipa Rețete și vedete încă de la lansarea publicației, în 2020, aducând cu ea o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, la Evenimentul Zilei, dar și în agenții de presă internaționale (Agence France Presse și Associated Press) și radio (Radio 21). De asemenea, activează cu succes și în domeniul relațiilor publice, îmbrățișând proiecte de PR cultural și de business. Este, de mulți ani, PR-ul Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara și co-fondator la o publicație unică în peisajul media național, dedicată celor mici și părinților lor, Știri pentru copii.