Simona Ionescu / Redactor Șef
Adolf Hitler a murit cu un vis neîmplinit, iar dorința lui era să se materializeze în țara noastră.
Nu doar planurile contemporane de investiții au aprins discuțiile localnicilor despre construirea unui aeroport în județul Bistrița-Năsăud, ci și paginile de istorie ale fostului aerodrom de la Budacu de Jos (sau Buduș), un loc la care au zburat, în anii celui de-al Doilea Război Mondial, aeronave ale Luftwaffe, în contextul unei strategii militare complexe.
Recent, în ianuarie 2026, propunerea construirii unui aeroport la Bistrița a reaprins discuțiile în comunitate. Autoritățile locale și județene au luat în calcul amplasamentul în comuna Budacu de Jos, pe un teren de circa 200 hectare, ca posibil spațiu pentru investiție, care să servească funcțiuni civile și cargo.
Această dezbatere a trezit și interesul pentru istoricul aerodromului de la Budacu, un loc unde aviația militară germană a operat intens în vara anului 1944, în perioada retragerii trupelor Axei pe teritoriul românesc.
Unul dintre aspectele remarcate în sursele istorice locale este că aerodromul de la Budacu a fost evaluat de autoritățile germane ca un punct strategic, astfel încât, potrivit unor relatări ale istoricului maghiar Endre Pokorny, Adolf Hitler ar fi dorit ca această locație să devină un nod aerian important în Europa de Est, orientat către operațiuni spre Rusia.
În 1944, Budacu/Buduș apare în documentele germane ca un posibil aerodrom de retragere strategică pentru Luftwaffe (aviația militară germană) în scenarii de cedare a frontului. Aerodromul avea piste ce permiteau aterizări și decolări din mai multe direcții, depozite de combustibil și muniție, hangare pentru avioane și drumuri tactice ce îl legau de orașul Bistrița.
Fostul aerodrom din Budacu de Jos a fost intens folosit în vara anului 1944, fiind ținta unor bombardamente aliate ale Forțelor Aeriene Americane (USAAF), menite să împiedice capacitatea de ripostă a forțelor Axei în Transilvania.
Pe timpul operațiunilor, aici au fost și numeroase figuri celebre ale aviației germane. Unul dintre așii prezenți pe aerodrom a fost Erich Alfred Hartmann, cunoscut ca „Diavolul Negru”, unul dintre cei mai decorați piloți ai Luftwaffe, cu peste 1.400 de misiuni de luptă și 825 de lupte aeriene confirmate.
Alte relatări documentează prezența unor avioane de luptă și activități intense care au făcut din această zonă un punct strategic în 1944, înainte ca trupele germane să se retragă, iar aerodromul să fie ocupat temporar de forțele sovietice și române.
Jurnalul de zbor al unităților Jagdgeschwader II / Jagdgeschwader 52, staționate la Budac în septembrie 1944, oferă o imagine precisă a intensității luptelor aeriene purtate deasupra nord-estului Transilvaniei. Între 31 august și 18 septembrie 1944, aerodromul Budacu a fost punct de plecare pentru numeroase misiuni de interceptare și escortă, soldate cu victorii aeriene, pierderi umane și confruntări directe cu aviația sovietică și, ulterior, cu cea română. Primele succese sunt consemnate la 1 septembrie, când Fw. Erich Büttner obține a 11-a victorie, doborând un avion Yak-9. Revenirea la comandă a căpitanului Heinrich Sturm, moartea pilotului Heinz Krah în urma rănilor suferite în lupte, precum și seria de doborâri revendicate de Heinrich Tammen și Peter Düttmann, inclusiv avioane IAR-80 și He-111, ilustrează escaladarea conflictului după schimbarea taberei României. Documentele germane consemnează aceste misiuni cu o rigoare rece, în timp ce sursele românești nu confirmă toate pierderile revendicate. Toate aceste episoade sunt prezentate atât în expoziția „Avioane și aviatori în nord-estul Transilvaniei”, cât și în documentarea dedicată aerodromului Budacu.
Rămășițele infrastructurii militare și pistele pietruite pot fi încă identificate pe teren, iar pasionații de istorie și detectoriștii caută relicve ale epocii. Unele dintre aceste artefacte au fost expuse sau urmează să fie incluse în expoziții dedicate aviației locale, prezentate la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, pentru a ilustra rolul zonei în istoria aviației din nord-estul Transilvaniei.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
