Biserica Corbii de Piatră, locul unde s-a găsit un sâmbure de meteorit învelit în fier și bronz. Lăcașul păstrează cea mai veche pictură din Țara Românească.
Corbii de Piatră nu este doar un loc spectaculos din județul Argeș, ci unul dintre acele monumente care obligă la rugăciune din toată inima. Biserica Corbii de Piatră, locul unde s-a găsit un sâmbure de meteorit învelit în fier și bronz. Lăcașul păstrează cea mai veche pictură din Țara Românească.
La Jgheaburi, în comuna Corbi, se află o biserică rupestră unică în spațiul ortodox românesc, săpată în gresie, cu două altare dispuse pe același naos și cu un ansamblu de pictură considerat cel mai vechi cunoscut în Țara Românească: Corbii de Piatră.
Biserica Corbii de Piatră, locul unde s-a găsit un sâmbure de meteorit învelit în fier și bronz. Lăcașul păstrează cea mai veche pictură din Țara Românească
Primul lucru mai puțin știut este tocmai această soluție arhitecturală rară. Potrivit surselor oficiale ale așezământului, precum și Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, Corbii de Piatră este singura biserică din România cu două altare funcționale pe un singur naos.
Tipologic, monumentul este apropiat de familia lăcașurilor rupestre din Capadocia. Al doilea fapt prea puțin cunoscut privește pictura. Deși degradată de umezeală și de trecerea timpului, această biserică păstrează încă scene și fragmente importante: Deisis, Bunavestire, Jertfa lui Avraam, Nașterea Domnului, Botezul Domnului, Schimbarea la Față ori Înălțarea.
Inscripțiile grecești și analiza stilistică au dus la datarea ansamblului în primele decenii ale secolului al XIV-lea. Tocmai aici se află una dintre marile mize culturale ale locului: nu vorbim doar despre o biserică spectaculoasă, ci despre un reper pentru începuturile artei medievale muntenești.
Cel mai vechi lăcaș sfânt?
Un perete abrupt fără nici cea mai mică vegetație. O stâncă plată impunătoare, ca un templu șlefuit de mâini necunoscute. Așa arată exteriorul mănăstirii, despre care unii istorici spun că ar fi chiar cel mai vechi lăcaș din România. În stânca de gresie se află biserica cu două altare specifică lumii bizantine din secolul al X-lea.
În urmă cu 900 de ani, se spune că ar fi existat o altă intrare în biserică, un coridor unde oamenii erau nevoiți să se aplece pentru a pătrunde în sfântul lăcaș. Biserica este alcătuită dintr-un naos de formă dreptunghiulară, iar cea mai veche cameră adăpostește două altare sculptate, cu trepte săpate în piatră, cu găuri și jgheaburi. Acestea, cu două mese sfinte au fost despărțite printr-un zid care a fost înlăturat acum 200 de ani.
În acest loc ar fi fost cetatea lui Dromichete
Biserica Corbii de Piatră are două altare Sursă foto: www.crestinortodox.ro
Sătenii din Corbi vorbesc pe la colțuri că în acest loc ar fi fost Helis, cetatea lui Dromichete. Dar nici arheologii, nici documentele istorice nu au confirmat aceste presupuneri. O altă legendă se referă la o piatră neagră despre care se povestește că a fost găsită de un copil prin anii 60, într-un pârâiaș din apropiere, în care au fost săpate nimeni nu știe momentul, niște mari scobituri.
Când a apărut, piatra misterioasă avea un aspect oxidat, iar lângă ea s-a găsit și un vas de pământ si o monedă. Nimeni nu a înțeles de-a lungul timpului ce reprezintă semnele de pe piatră: nu sunt nici inscripții latinești, nici sanscrite, cu atât mai puțin chirilice sau grecești. Oamenii vorbesc că atunci când a apărut, piatra avea cinci kilograme și jumătate și era învelită în fier și cupru.
Fostul învățător a reușit să scoată o mică așchie din ea și a trimis-o la Bucureși pentru analize. Verdictul specialiștilor: un sâmbure de meteorit învelit în fier și bronz. În vechime, meteoriții erau considerați pietre sfinte, deoarece se presupunea că veneau direct din Cer.
În timp ce unele triburi cred că stelele căzătoare sunt suflete ale șamanilor care călătoresc după moarte, românii spun că atunci când trece în neființă un om, cade o stea. Să fie micul meteorit de la Corbii de Piatră sufletul vreunui călugăr care a vrut să se reîntoarcă acasă?
Reînființată de mătușa lui Neagoe Basarab
Începuturile vieții monahale la Corbii de Piatră sunt mai putin cunoscute. Lăcașul se crede că a apărut în locul unui altuia mult mai vechi, coborând pe firul istoriei până în vremuri trecute. Există voci între specialişti care plasează săparea acestui lăcaş chiar în vremea persecuţiilor împotriva creştinilor.
Argumentul lor ar fi intrarea minusculă în biserică, sub un metru înălţime, care ar fi fost perfect adaptată acelor vremuri şi uşor de camuflat. Prima atestare documentară a mănăstirii datează din data de 23 iunie 1512, când monahia Magdalena, mătușa voievodului Neagoe Basarab, unul dintre ctitorii lăcașului sfânt, a reînființat biserica și i-a dat hramul Adormirea Maicii Domnului dar și statut de mănăstire domnească.
Despre Neagoe Basarab, se vorbește că el însuși ar fi luat parte la hramul mănăstirii, iar trapeza de acum i-a slujit odinioară drept divan. Potrivit unei legende, prin preajma anilor 1600 biserica a fost din nou redeschisă în urma viziunii pe care a avut-o un pustnic sfânt.
În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, biserica devine de mir, ca urmare a aşezării în jurul ei a unei puternice colonii formată din 200 de familii de români din Jina Sibiului.
Biserica păstrează cea mai veche pictură din Țara Românească
Lăcașul păstrează cea mai veche pictură din Țara Românească. În chip cu totul minunat, pentru că nu a fost niciodată restaurată, biserica păstrează și acum părți mari din pictura originală: Deisis, Bunavestire, Jertfa lui Avraam, Nașterea Domnului, Întâmpinarea Domnului, Învierea lui Lazăr, Botezul Domnului, Schimbarea la Față, Înălțarea Domnului, Arhanghelul Gavriil, Sfinți Militari, Iisus Emanuil.
Caracteristicile stilistice, calitatea picturii, însoțite în exclusivitate de inscripții grecești, coroborate cu date istorice permit datarea ansamblului în primele decenii ale secolului al XIV-lea, datare prin care Corbii de Piatră este considerat lăcașul cu cea mai veche pictură din Țara Românească. Aici nu se țin slujbe decât o dată pe an, de Sfinții Petru si Pavel, hramul de altădată al mănăstirii.
Împreună cu mănăstirile Nămăiești și Cetățuia Negru Vodă, Corbii de Piatră formează un triunghi echilateral cu latura de 20 km, așa numitul triunghi magic al creștinătății românești.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
