A primit numele de la cel care a comandat-o, Papa Sixtius al IV-lea, iar în momentul în care acesta a sfințit-o, Michelangelo avea doar opt ani.
Ce lucruri incredibile se ascund în Capela Sixtină. Puțini au aflat asta
Una dintre cele mai valoroase opere de artă din tot ce s-a realizat vreodată pe pământ, Capela Sixtină, are încă multe mistere nedeslușite. Unul dintre cele mai vizitate locuri din Vatican și întreaga lume are dimensiunile Templului lui Solomon de pe Muntele Templului din Ierusalim.
Chiar dacă pare ciudat, accesul în sfântul locaș, ce a servit doar ca și capelă privată a Papei, se face doar din unele părți ale Palatului Papal. Numele lui Michelagelo va rămâne mereu legat de acest loc unic. Dar la fresce a mai lucrat o personalitate a omenirii. E vorba de Botticelli, care a realizat fresca celor doi pereți lungi ai capelei. Ilustrând atât povestea lui Moise, cât și pe cea a Mântuitorului.
Pentru pictura tavanului au fost necesari patru ani
Pentru a picta tavanul Capelei Sixtine, o capodoperă, Michelangelo a fost nevoit să lucreze nu mai puțin de patru ani. Din iulie 1508 până în octombrie 1512. Dar faptul că ar fi pictat pe spate este doar un mit. Se spune că acesta ar fi inventat o platformă, cu ajutorul căreia putea să stea în picioare.
De asemenea, se știe că toată perioada în care a pictat acest loc, Michelangelo a compus un poem satiric despre problemele emoționale pe care le-a avut. În plus, puțini știu că, la scurt timp de când a început să picteze tavanul, artistul și-a concediul asistenții. Și a preferat să lucreze de unul singur.
A ascuns imaginea unui creier uman în chipul lui Dumnezeu
Tot Michelangelo a fost cel care l-a reprezentat pe Dumnezeu pentru prima dată într-un mod dinamic. Potrivit informațiilor oferite de doi experţi în neuroanatomie de la Şcoala de Medicină a Universităţii Johns Hopkins din Baltimore, Maryland, artistul ar fi ascuns imaginea unui creier uman în chipul lui Dumnezeu.
Sursă foto: descopera
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook