Cea mai veche așezare umană stabilă din Europa. Se află în România

Cercetările arheologice desfăşurate pe parcursul a patru decenii au dus la descoperirea celei mai vechi aşezări umane stabile din Europa. Se estimează că are o vechime de circa 9.000 de ani. Din păcate apele Dunării au distrus mare parte din așezare. Totuși, au fost descoperite o mulțime de relicve care acum sunt  la muzeu. Elevii nu se mai satură să se pozeze cu omul preistoric.

Cea mai veche așezare umană stabilă din Europa. Se află în România

Schela Cladovei, un cartier de la marginea municipiului Drobeta Turnu Severin, este considerată cea mai veche așezare stabilă din Europa. Descoperirile iniţiale au fost făcute în anii 1964-1965.

Atunci, un colectiv de cercetare care trebuia să verifice această zonă din Regiunea Porţilor de Fier a găsit aici material arheologic. În urma săpăturilor efectuate ceva mai târziu, începând din 1965-1966, s-au descoperit şi artefacte mai vechi dintr-o perioadă anterioară neoloticului.

Este vorba de relicve cu o vechime care se ridică undeva la 9.000-11.000 de ani. Această datare s-a confirmat într-o oarecare măsură şi printr-o serie de analize cu carbon 14. Atunci majoritatea specialiştilor au fost de acord că aşezarea de la Schela Cladovei este printre cele mai vechi aşezări umane din Europa, dacă nu cea mai veche, în sensul de aşezare stabilă.

Adică, este vorba despre o aşezare unde o comunitate umană şi-a întemeiat primele locuinţe. Acestea au şi fost descoperite în urma cercetărilor efectuate în perioada următoare. Începând cu anii 60 s-au făcut săpături.

Apele Dunării au distrus mare parte din așezare

Zona care a supravieţuit din situl arheologic Schela Cladovei este localizată pe prima terasă a Dunării, la o înălţime de 2-4 m faţă de nivelul actual al fluviului. La construcţia celor două hidrocentrale, Porţile de Fier I şi II, situl a fost puternic afectat, creşterea nivelului apei distrugând o mare parte din el.

Descoperiri au mai fost înregistrate fie în zona Porţilor de Fier la Icoana, la Răzvrata, fie ceva mai jos la Ostrovul Corbului, la Ostrovul Mare.

Pe parcursul cercetărilor au fost descoperite locuinţe, vetre rituale şi morminte. Corespunzător acestui nivel de viaţă sedentar au fost descoperite unelte agricole, săpăligi şi plantatoare din corn de cerb. Oamenii de atunci aveau locuinţe de formă rectangulară, vetre pentru încălzit şi pentru prepararea hranei, vetre ritual. Practicau înmormântări în apropierea locuinţei.

Se ocupau cu cultivarea primitivă a plantelor şi cu vânătoarea. Principalele unelte sunt realizate din silex, cuartit, dar mai ales din os. Manifestările artistice constau mai ales din incizii geometrice pe diferite obiecte din os, folosite ca amulete sau pandantive.

Interesant este că această aşezare pare să fie şi cea mai veche aşezare omenească stabilă distrusă printr-un conflict armat. În timpul cercetărilor au fost descoperite peste 100 de morminte. Scheletele defuncţilor, datorită consumului de carne crudă în general, par ale unor uriaşi (aveau peste 1,90 m înălţime).