Simona Ionescu / Redactor Șef

Cerro Rico de Potosi, muntele de argint care înghite oameni. Povestea e cutremurătoare

Cerro Rico de Potosi, muntele de argint care înghite oameni. Povestea e cutremurătoare
Un munte care a dat lumii o cantitate imensă de argint este  o condamnare la moarte pentru mineri. E supranumit muntele care înghite oameni. 

Oamenii îl numesc muntele de argint care îi înghite pe cei care lucrează acolo. Potosi, orașul situat la baza muntelui  Cerro Rio de Potosi, ascunde povestea a milioane de morți și mult prea multă suferință. Și totul din cauza goanei după bogăție.

Simbol al suferinței umane și al morții, muntele este în același timp de o frumusețe uluitoare pentru exploratori. Ce s-a întâmplat cu muntele? De ce i-a ucis pe atât de mulți și de ce cei care calcă în acest loc înfruntă pericole?

Secretul lui Potosi

În 1545, un cioban pe nume Diego Huallpa își păștea turma de oi pe pantele muntelui și era pe cale să facă o descoperire crucială. Diego s-a așezat pe versantul muntelui pentru a aprinde un foc. Dar, spre uimirea sa, a văzut flăcările sale reflectate în mod ciudat de ceva de sub sol care părea să strălucească.

Păstorul a descoperit din greșeală secretul lui Potosi: un depozit enorm de minereu de argint. Vestea a fost răspândită rapid în tot Imperiul Spaniol, ajungând la Madrid și la urechea regelui. Potosi însuși a devenit faimos peste noapte și a crescut rapid, devenind unul dintre cele mai mari orașe de mare altitudine din lume.

Regiunea Potosi a fost locuită mult timp de populația Chullpas și Charcas. Oamenii au trăit frumos unul lângă celălalt până la sosirea incașilor în secolul al XVI-lea. Au fost apoi forțați să devină sclavi și a început exploatarea dură a argintului.

Mineralul nu ar fi fost pentru incași

Potrivit unei vechi profeții, mineralul din acest munte nu era pentru incași, ci pentru altcineva. Și s-a adeverit când spaniolii au preluat controlul asupra Potosi și a minelor. După ce conchistadorii spanioli venit în regiune, i-au forțat pe incași, alături de muncitorii existenți, să continue să extragă argint.

Muntele care „mănâncă” oameni în trecut

Iar de atunci, oamenii au început să moară pe bandă rulantă. Potosi a fost cel mai bogat în timpul perioadei de control spaniol. Avea atunci mai multe pavaje făcute din argint, teatre, o Monetărie Regală, palate, biserici și multe altele. Odată cu începutul mineritului însă, orașul a început să stagneze, iar în prezent a devenit doar un orășel la baza unui munte enorm, cu doar câteva mii de oameni.

Din oasele celor care au murit se pot face două poduri din Bolivia până la Madrid

Cât privește argintul extras, se spune că ar putea fi folosit pentru a construi un pod complet din acest mineral din Bolivia până la Madrid. Pe de altă parte, se spune că din oaselor celor care au murit în Cerro Rico de Potosi se pot realiza două poduri de aceeași lungime. De ce au murit atât de mult oameni? Perioada argintiferă a acestui munte datează din perioada 1575-1635. În acești ani, Cerro Rico a produs mai mult de jumătate din cantitatea de argint din lume.

Dar chiar și după ce epoca s-a încheiat și bogăția a scăzut, minele încă mai produceau argint. Conform rapoartelor și dovezilor istorice, aproximativ opt milioane de oameni au murit în minele din Potosi. Majoritatea acestora erau fie localnici în sclavie, fie sclavi africani importați. Minerii obișnuiau să trăiască în întregime sub pământ timp de șase luni sau mai mult, lucrând 20 de ore pe zi.

Silicoza, una dintre bolile mortale

Unii oameni au murit din cauza epuizării, sufocați de praf sau din cauza bolilor galopante din tuneluri, în timp ce mulți alții au fost uciși din cauza unor accidente tragice. În afară de aceste nenorociri, mulți muncitori s-au sinucis din disperare. Una dintre cele mai frecvente boli care i-a ucis pe cei mai mulți mineri din era silicoza, o puternică afecțiune pulmonară. Majoritatea minerilor din Potosi mureau din cauza acestei boli înainte de a împlini 40 de ani.

Muntele de argint Cerro Rico de Potosi, ținutul genocidului

Ținutul genocidului

Acesta e motivul pentru care locul a fost numit ținutul genocidului sau muntele care înghite oameni. Și nu există părinte care să nu fie înspăimântat la gândul că fiul său ar putea lucra în acest loc. Astăzi, turiștii și exploratorii vizitează Potosi pentru a vedea cât de dure erau condițiile de muncă pentru sclavi și mineri. Călătorii care suferă de claustrofobie nu sunt sfătuiți să viziteze acest loc, deoarece ar putea avea simptome severe în tunelurile înguste și întunecate.

Se preconizează că muntele însuși se va prăbuși din cauza exploatării miniere intensive de-a lungul istoriei. Astfel, economia fragilă va pieri, iar în curând orașul însuși ar putea eșua în întregime. Chiar și astăzi, se spune că la Cerro Rico în fiecare lună mor în jur de 14 mineri…

Sursă foto: www.historicmysteries.com

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre