În labirintul întunecat al poveștilor criminale din România, puține figuri sunt la fel de tulburătoare și de alarmante ca cea a lui Marius Csampar, un bărbat condamnat pentru multiple omoruri în anii ’90, eliberat condiționat în 2020 și revenit în atenția publicului prin prezența sa activă pe rețele de socializare.
Povestea lui Marius Csampar ridică întrebări incomode despre violență, justiție și impactul social al unui trecut criminal. Bărbatul a încercat să-și facă o altă viață după ieșirea din pușcărie.
Copilăria lui Marius Csampar
Marius Csampar a rămas orfan de mamă la doar 12 ani și a crescut fără un mediu stabil, ajungând să trăiască pe străzi și să adopte rapid infracționalitatea ca mod de viață. Primele sale abateri au fost furturile și tâlhăriile în zona Gării de Nord din București, încă din adolescență. Aceste episoade au escaladat treptat spre acte de violență mult mai grave.
Crimele comise între 1994 și 1997
În perioada 1994-1997, Csampar a fost implicat în șase crime brutale care au șocat opinia publică. Deși în unele relatări se spune că ar fi ucis patru persoane, el însuși susținea că ar fi responsabil de șase omoruri.
Marius Csampar după gratii
Unul dintre cele mai extrem de violente fapte a avut loc în 1994, când, într-un acces de furie și teamă de a fi denunțat, l-ar fi ucis pe un bărbat fără adăpost și, potrivit propriei declarații, i-a tăiat capul, aruncându-l într-un lac din București, în timp ce trupul a fost ascuns într-un canal. Într-o altă crimă, victima a fost o femeie bătrână de 84 de ani din Otopeni, ucisă în bătaie și jefuită în Ajun de Anul Nou. Anchetele au arătat o violență extremă, cu lovituri repetate și acte de cruzime greu de imaginat.
În unele cazuri, victimele îl implorau să le cruțe viața, a spus Marius Csampar în mărturiile pe care le-a relatat anchetatorilor. Violența și lipsa de remușcare l-au făcut unul dintre cei mai mediatizați criminali în serie din România.
Eliberare controversată
În urma acestor fapte, Csampar a fost condamnat de Curtea de Apel București la 99 de ani de închisoare, o sentință cumulată pentru omor deosebit de grav.
Cu toate acestea, în 2020, după aproximativ 22 de ani de detenție, el a fost eliberat condiționat de judecătorii Tribunalului Mehedinți, care au apreciat reeducarea și comportamentul său în penitenciar. Eliberarea sa a stârnit un val de critici și indignare în spațiul public, întrucât mulți consideră că faptele sale nu pot fi „reduse” la simple acuzații trecute.
Reintegrarea în societate
După eliberare, Csampar s-a angajat la Administrația Domeniului Public din Balotești și și-a dezvoltat o prezență online prin live-uri pe TikTok și videoclipuri pe YouTube, câștigând un număr semnificativ de urmăritori. El a reușit sa adune un număr de aproape 160.000 de urmăritori pe TikTok și aproape 25.000 pe YouTube. În aceste apariții, el a vorbit despre viața de după detenție, dar și despre propriile crime într-un mod care a îngrijorat opinia publică.
Mai mult decât atât, fostul criminal în serie și-a monetizat prezența online. Pe TikTok are activată și funcția de membru al canalului, iar cei care vor acces la conținut exclusiv trebuie să plătească 29,49 de lei pentru prima lună, urmând apoi să plătească 32.99 lei lunar.
Pe lângă abonamentele lunare plătite de urmăritori, Marius Csampar câștigă bani și din live-urile pe care le face frecvent pe TikTok. În timpul transmisiunilor, utilizatorii îi pot trimite cadouri virtuale care se transformă ulterior în bani reali, un sistem prin care creatorii de conținut sunt remunerați direct de public. Astfel, fiecare live în care povestește despre trecutul său sau își exprimă opiniile despre diverse cazuri controversate îi poate aduce fostului criminal venituri suplimentare din donațiile fanilor.
În vara anului 2022, imagini ale sale dintr-o excursie la mare, plătită printr-un program al Primăriei Balotești, au reaprins dezbaterile despre siguranța comunității și despre criteriile de eliberare a criminalilor periculoși.
Comentarii recente despre cazul Mario Berinde
Mai recent, Marius Csampar a comentat public situația tragică din localitatea Cenei (județul Timiș), unde un copil de 13 ani a ucis un alt tânăr, Mario Berinde. Într-un live pe TikTok, el a spus că agresorul minor nu se va opri la un singur act violent și a speculat fără dovezi concrete că o posibilă „următoare victimă” ar fi mama copilului, criticând-o totodată pentru lipsa de vigilență.
Aceste declarații au generat dezbateri aprinse, fiind privite de mulți ca iresponsabile și periculoase, întrucât speculațiile unui criminal condamnat pot influența percepția publicului asupra unui caz deja încărcat emoțional.
Băiatul de 13 ani nu poate fi arestat. Minorii de 15 ani sunt în arest preventiv. Foto: Facebook
„O să mai facă vreo faptă, după ce se liniștesc apele. Sigur mai face ceva. Și cred că mă-sa va fi următoarea victimă. Așa cred. Dar eu aș aresta-o pe mă-sa. Eu vă spun ceva, dar n-am să intru în detalii, pentru că nu vreau să instig pe nimeni. Crima aia a fost făcută la disperare. Acolo a fost vorba de droguri, că a vrut să le dea bani să își ia droguri.
După ce au făcut crima, au pus totul cap la cap. Toți trei se drogau. Nu îmi spuneți mie varianta lor. Nu știu dacă tatăl lui Mario o să își facă singur dreptate. Dar dacă se va ajunge acolo…”, a mărturisit Marius Csampar, pe TikTok.
Povestea lui Marius Csampar este cutremurătoare nu doar prin natura crimelor pe care le-a comis, ci și prin modul în care a fost perceput și integrat în societate după eliberare. Discuțiile aprinse din jurul prezenței sale online și comentariilor sale recente despre cazuri actuale scot la iveală tensiunea dintre nevoia de reintegrare a condamnaților și frica colectivă provocată de violențele trecutului. Într-o societate atentă la siguranța și justiția socială, aceste cazuri nu pot fi ignorate, ci trebuie analizate critic și responsabil, cu respect pentru victime și pentru regulile statului de drept.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
