Cum a luat naștere prima organizație din lume dedicată protejării minorilor. Povestea aduce multe lacrimi

Istoria abuzului asupra copiilor e foarte veche, dar un caz emblematic din secolul al XIX-lea a adus schimbarea.

Mary Ellen Wilson, o minoră din New York, născută în 1864 care a îndurat bătăi, înfometare și izolare a fost salvată în anul 1874 de Societatea pentru prevenirea cruzimii pentru animale, pentru că nu exista o lege pentru a proteja copiii. Dar povestea ei a dus la formarea primei organizații pentru protecția minorilor din lume.

Primul caz documentat de abuz infantil din SUA

Micuța a primit prima lovitură de la viață de la o vârstă fragedă, rămasă orfană de tată, după ce acesta s-a stins în Războiul Civil American. Incapabilă să o crească din cauza sărăciei, mama ei a încredințat-o Departamentului de caritate din New York. Inițial, Mary Ellen a fost dată la un orfelinat, de unde a fost adoptată de Mary și Thomas McCormack.

După moartea lui Thomas, Mary s-a recăsătorit, iar din acel moment a început calvarul fetiței. Micuța a început să fie supusă unor abuzuri greu de reprodus în cuvinte, de la bătăi zilnice cu biciul din piele, înfometare, răni cauzate de foarfece.

De parcă toate astea nu ar fi fost de ajuns, fetița era înfometată și închisă în dulapuri întunecate, fiind forțată să facă treburile casnice cele mai grele.

Salvată de Societatea americană pentru prevenirea cruzimii față de animale

Nimeni nu a bănuit nimic până în decembrie 1873, când o misionară și voluntară socială a fost alertată de o vecină despre situația fetiței. Misionara a ajuns în locuință și a observat starea deplorabilă a lui Mary Ellen: slăbită, cu multe răni și îmbrăcată în zdrențe.

Femeia a încercat să înduplece autoritățile să o ajute, dar legea americană nu oferea protecție copiilor, considerându-i proprietatea părinților. Sprijinul a venit din partea lui Henry Bergh, cel care a înființat Societatea americană pentru prevenirea cruzimii față de animale în 1866.

Mișcat de povestea fetiței, acesta a apelat la ajutorul avocatului Elbridge Thomas Gerry, și a obținut un mandat de „habeas corpus” (n.n. un principiu legal latin care garantează libertatea individuală) de la judecăătorul Abraham R. Lawrence. Așa a reușit micuța să fie scoasă din casă în aprilie 1874.

Fetița a mărturisit la proces că mama vitregă o bătea zilnic cu biciul

Procesul împotriva lui Mary Connolly a început la scurt timp la Curtea Supremă din New York, iar fetița i-a șocat pe judecători cu declarațiile sale.

„Mama mea vitregă mă biciuiește aproape în fiecare zi… Nu-mi place să stau cu mama noastră vitregă”, a mărturisit fetița, iar The New York Times, care a relatat cazul pe larg. Mary Connolly a fost condamnată la un an de închisoare cu muncă forțată.

Impactul poveștii a fost uimitor, iar pe 9 decembrie 1874 Bergh și Gerry au fondat New York Society for the Prevention of Cruelty to Children (NYSPCC), prima organizație din lume dedicată protecției copiilor împotriva abuzurilor.

Ulterior au fost create sute de alte societăți în SUA și Europa și a culminat cu adoptarea unei legi federale precum Child Abuse Prevention and Treatment Act din 1974. Așa a fost transformat abuzul infantil într-o problemă publică.

Mary Ellen a trăit 92 de ani

După ce procesul a luat sfârșit, fetița a trăit cu bunica ei și ulterior cu familia Wheeler, unde a descoperit ce înseamnă dragostea necondiționată. Mary Ellen a studiat, iar la 24 de ani s-a căsătorit cu Louis Schutt.

A avut trei copii, doi biologici și unul adoptat și le-a oferit acestora tot ce ea nu a avut. Mary Ellen a trăit o viață liniștită și a plecat la ceruri la vârsta de 92 de ani.