Într-o postare Dan Negru, cunoscutul prezentator TV, jurnalist și om de televiziune, a împărtășit o mărturie profund emoționantă și cutremurătoare despre cum a reușit bunicul său, alintat „Moș Pali” să trăiască în Iadul de la Stalingrad.
Pe 2 februarie 1943 se încheia una dintre cele mai sângeroase bătălii din istoria omenirii: Bătălia de la Stalingrad. Atunci, temperaturile atingeau -40°C, iar zăpada și gheața îngropau nu doar cadavre, ci și speranțe. Printre cei care au trăit acel coșmar a fost și „Moș Pali”, bunicul prezentatorului Dan Negru.
250.000 de soldați români au luptat la Stalingrad la -40 de grade
Postarea readuce în atenția publicului una dintre cele mai tragice pagini ale istoriei românești: participarea Armatei Române la Bătălia de la Stalingrad. „Bunicul meu, Moș Pali, a stat la −40 °C la Stalingrad, alături de încă 250 de mii de soldați români. Noi, în mașini încălzite, ne speriem de -3°C”, a scris recent Dan Negru.
În acea perioadă, soldații români din Armata a 3-a și a 4-a au fost aruncați în infernul de la Cotul Donului și Stalingrad.
Istoria consemnează că România a aliniat acolo zeci de mii de militari, estimările spun că ar fi fost vorba de 140-200.000 de soldați implicați direct în sectorul respective. 158.000 de oameni au fost morți, răniți, dispăruți sau prizonieri. O tragedie care a lovit aproape fiecare familie din țară.
„Bunicul meu, Moș Pali, a stat la −40 °C la Stalingrad, alături de încă 250.000 de soldați români. Noi, în mașini încălzite, ne speriem de -3°C. Într-o zi ca asta de februarie s-a terminat Bătălia de la Stalingrad. N-o amintește deși 150.000 de morți a lăsat România acolo!”, a povestit prezentatorul.
Iadul de la Stalingrad
Dan Negru povestește despre Iadul prin care a trecut bunicul său. Sursă foto: facebook
Soldații nu mai aveau nici hrană, nici muniție suficientă. Frigul ucidea mai repede decât gloanțele, iar scenele erau apocaliptice: soldați înghețați în tranșee, cai măcelăriți pentru a se încălzi în măruntaielor lor, lupte corp la corp în ruinele orașului devastat.
„La -40 °C, soldații își tăiau caii ca să se încălzească în măruntaiele lor. A fost cea mai mare catastrofă militară din istoria noastră. Aproape fiecare familie românească are un bunic sau un străbunic rămas acolo”, mai spune Dan Negru.
Bunicul lui Dan Negru, aruncat în război la 29 de ani, a trait 96 de ani și și-a văzut strănepoții
Moș Pali avea doar 29 de ani când a fost aruncat în acest infern. S-a întors viu, dar marcat pe viață. A trăit până la 96 de ani, ajungând să-și vadă strănepoții și a murit „zdravăn la cap”. Povestea lui Moș Pali nu s-a oprit la Stalingrad. După război a fost deportat în Bărăgan de regimul comunist, iar mai târziu remobilizat. O viață întreagă sub semnul războiului și al consecințelor sale.
„Moș Pali, bunicul meu, avea 29 de ani atunci, s-a întors, a trăit până la 96 și a apucat să-și vadă strănepoții. România a fost carne de tun, ne-au abandonat toți, iar cei 150.000 români morți ne amintesc că cei mici vor fi mereu părăsiți de cei mari.
Ne vor lăsa la fel și viitorii aliați, oricând și oricare ar fi ei! 1.000.000 (un million!) de oameni au murit în Bătălia de la Stalingrad. 1 milion de mame și-au îngropat 1 milion de copii. Ăsta e războiul”, a scris Dan Negru.
Vrei să critici sau să lauzi ceva? Atunci nu ezita să ne scrii în Comentarii! Exprimă opinia într-un limbaj civilizat!
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
