Simona Ionescu / Redactor Șef

Giulgiul în care a fost îngropat Iisus. Noi controverse și noi dovezi de datare

Giulgiul în care a fost îngropat Iisus. Noi controverse și noi dovezi de datare
De mai bine de câteva secole, un giulgiu de in controversat, care este considerat de unii ca fiind cel în care a fost îngropat Iisus, a provocat confuzie în întreaga lume.

Giulgiul din Torino a fost expus pentru prima dată în anii 1350 și a fost descris ca adevăratul giulgiu de înmormântare care a fost folosit pentru a înveli trupul crucificat al lui Hristos.

Cunoscut și sub numele de Sfântul Giulgiu, acesta poartă o imagine slabă a feței și spatelui unui bărbat cu barbă, despre care mulți credincioși consideră că reprezintă trupul lui Isus, imprimat miraculos pe țesătură. Cu toate acestea, studiile din anii 1980 au încercat să submineze afirmația că giulgiul ar fi autentic, datându-l în Evul Mediu, la sute de ani după moartea lui Hristos.

 

Acum, experți italieni care au utilizat o nouă tehnică de datare cu raze X au determinat că materialul a fost creat în perioada lui Isus, adică în urmă cu aproximativ 2.000 de ani. Oamenii de știință au folosit o metodă cunoscută sub numele de împrăștiere cu raze X cu unghi larg (WAXS) pentru a estima vârsta Giulgiului din Torino la aproximativ 2.000 de ani. Biblia spune că Iosif din Arimateea a înfășurat trupul lui Iisus într-o pânză de in și l-a așezat în mormânt.

Matei 27:59-60 spune: „Atunci Iosif a luat trupul și l-a înfășurat într-o pânză nouă de in. El a pus trupul lui Iisus într-un mormânt nou pe care l-a săpat într-un zid de stâncă. Apoi a închis mormântul rostogolind o piatră foarte mare pentru a acoperi intrarea. După ce a făcut asta, a plecat.’’

Reevaluarea vârstei giulgiului a fost făcută cu Raze X

Recent, cercetătorii italieni au folosit o nouă tehnică bazată pe raze X pentru a reevalua giulgiul, iar rezultatele lor indică faptul că acesta ar putea avea o vechime de aproximativ 2.000 de ani, sincronizându-se astfel cu perioada lui Iisus. Această nouă metodă a măsurat degradarea celulozei din țesătură, comparând-o cu alte materiale similare din Israel, datând din secolul I. Totuși, criticii mențin scepticismul, argumentând că tehnica de datare cu radiocarbon din 1988, realizată în trei laboratoare diferite, rămâne valabilă și susține că giulgiul ar avea doar șapte secole.

„Profilurile de date au fost pe deplin compatibile cu măsurători analoge obținute pe o probă a cărei datare, conform înregistrărilor istorice, este 55-74 d.Hr., găsită la Masada, Israel [celebra fortăreață a lui Irod construită pe o piatră de calcar cu vedere la Marea Moartă]”, studiul publicat în revista Heritage.

Este posibil ca Giulgiul din Torino să fie doar o creație artistică

Însă controversele nu se opresc aici. Noi studii criminalistice sugerează că petele de sânge de pe giulgiu nu corespund cu cele care ar rezulta din traumele descrise în Biblie, cum ar fi crucificarea. Oamenii de știință au reprodus modelele de scurgere a sângelui și au descoperit că acestea nu se potrivesc cu ceea ce s-ar fi întâmplat în mod natural. Acest lucru a dus la speculații că giulgiul ar putea fi o creație artistică, mai degrabă decât o relicvă autentică a lui Hristos.

„Pentru a face rezultatul prezent compatibil cu cel al testului de radiocarbon din 1988, Giulgiul din Torino ar fi trebuit să fie conservat pe parcursul celor șapte secole ipotetice de viață la o temperatură seculară a camerei foarte apropiată de valorile maxime înregistrate pe pământ”, se arată în studiu.

Cu toate acestea, Giulgiul din Torino continuă să fie un simbol religios important, iar Vaticanul îl descrie adesea ca pe o „icoană” mai degrabă decât o relicvă definitivă a lui Hristos. Deși cercetările recente adaugă noi perspective, dezbaterea asupra autenticității giulgiului rămâne deschisă, continuând să îmbine credința, știința și istoria într-un dialog complex și nesfârșit.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre