Povestea biblică a lui Moise și a Exodului, sprijinită de dovezi. Arheologii au făcut descoperiri uimitoare

Ultimele descoperiri făcute de arheologi susțin povestea biblică a lui Moise și a Exodului. Arheologii au descoperit secretele unui oraș biblic care se afla în „Țara Promisă” sau „Tărâmul Făgăduinței”, unde israeliții s-au așezat după ce Moise i-a condus din Egipt.

Autoritatea Antichităților Israelite a împărtășit recent descoperirile lor din Zanoah, menționată în Vechiul Testament, dezvăluind ziduri de piatră, ceramică și alte artefacte care datează de peste 3.200 de ani. Biblia menționează că israeliții au ajuns în Țara Promisă, cunoscută și sub numele de Canaan, în jurul anului 1406-1407 î.Hr., după ce au rătăcit 40 de ani în deșert.

Localitatea Zanoah, menționată în Biblie 

Echipa a descoperit de asemenea un capac rupt de borcan pe care era înscris numele unui rege descris în Biblie, oferind astfel mai multe dovezi pentru povestea biblică a lui Moise. 

Povestea Exodului este descrisă în cărțile biblice Exodul, Leviticul, Numerii și Deuteronomul.

În poveste, Moise a murit în momentul în care a ajuns la granița de est a Canaan-ului. 

În cartea ulterioară a lui Iosua, Iosua preia conducerea israeliților, îi conduce în Țara Promisă peste râul Iordan și cucerește Ierihonul — iar Zanoah este menționat în Cartea lui Iosua. Iosua 15:34, 56 descrie granițele și orașele din alocarea tribală a lui Iuda odată ce au intrat în Țara Promisă, inclusiv localitatea Zanoah.

Ce au descoperit arheologii 

Cercetătorii au săpat zona în 2019, dar au făcut publice descoperirile lor abia în martie anul acesta. Echipa a descoperit ziduri construite din rânduri de roci mari, albe, care sunt ziduri de sprijin pentru terasele agricole, folosite pentru a crea suprafețe plane pentru plantare și pentru a proteja solul înclinați de eroziune.

Au fost scoase la lumină și fragmente de ceramică bine conservate, una dintre ele având o ștampilă pe mâner care spunea „al Regelui”, pentru a onora domnia regelui Ezechia din Iuda în anul 701 î.Hr. 

Fragmente de ceramică vechi de 3.200 de ani, dezgropate

Fragmente de ceramică zăceau răspândite pe teren, aproximativ 20% dintre ele datând de 3.200 de ani, din perioada în care se spune că israeliții au ajuns acolo, după ce au rătăcit 40 de ani în pustiu. Restul fragmentelor au fost confecționate în următorii 900 de ani.

„Are un gât larg decorat cu un ornament format din trei benzi concentrice separate de goluri: benzile exterioare și interioare sunt înguste și prezintă un decor de frânghie, în timp ce banda centrală este lată și are un model de grilă intermitentă,” au împărtășit cercetătorii în studiu.

Numărul mare de descoperiri este plin de „semnificație”, spun cercetătorii

Alte descoperiri au inclus boluri și ulcioare, dintre care unul avea perforații ce sugerau că ar fi putut fi folosit ca lanternă. De asemenea, au fost descoperite și obiecte din metal. Cu toate acestea, cercetătorii nu au specificat când au fost realizate, doar că erau bijuterii din bronz, precum un inel și un fragment de cercei.

Alte rămășițe care indică faptul că oamenii antici au locuit cândva în regiune includ unelte de fier, cuișoare de diferite dimensiuni și benzi de bronz folosite pentru sudarea fierului.

„În timp ce este probabil ca unele dintre descoperiri să provină din ruine și să fi fost ulterior spălate pe versant de-a lungul anilor, majoritatea descoperirilor, în special cele care datează din perioada bizantină timpurie, sunt legate de activități agricole desfășurate pe versanții dealului,” au spus cercetătorii.

Ei au adăugat că numărul mare de descoperiri indică importanța sitului „și evidențiază potențiala sa semnificație”.