Simona Ionescu / Redactor Șef

În 2012, omenirea a fost la un pas de colaps. Oficialii NASA explică ce se va întâmpla când Pământul va fi lovit de explozia de plasmă solară

În 2012, omenirea a fost la un pas de colaps. Oficialii NASA explică ce se va întâmpla când Pământul va fi lovit de explozia de plasmă solară
Abia acum aflăm ce s-a întâmplat în urmă cu 12 ani. Evident, toată lumea își amintește că s-a vorbit atunci despre sfârșitul lumii, care ar fi fost anunțat în 12 decembrie 2012. Apocalipsa, nu s-a întâmplat atunci, dar omenirea a fost mai aproape decât și-ar putea imagina, cu câteva luni mai devreme.

În 2012, omenirea, așa cum o știm, putea să dispără, dar a scăpat la milimetru de colaps. Despre ce s-a întâmplat atunci, oficialii NASA vorbesc abia acum. Știm și data exactă: 23 iulie 2012,  momentul în care Pământul a scăpat la milimetru.

În urma unei mega  furtuni solare, o bilă de plasmă de mărimea Muntelui Everest s-a desprins de Soare și a călătorit prin spațiu, spre Pământ. Calculele au arătat că bila incendiară din plasmă solară ar fi trebuit să cuprindă planeta noastră chiar în centrul ei. Însă ceva s-a întâmplat și, înainte de 23 iulie 2012, data calculată de oamenii de știință pentru  impact, bila ucigașă a fost împinsă înspre Lună, ocolind, astfel Terra.

Membrii guvernului s-au ascuns într-un super bunker

Conform informațiilor care s-au aflat acum, la momentul respectiv, membri ai guvernului american s-au ascuns în super bunkerul de pe Wheater Mount.

Adăpostul de la Mount Weather este operat de Agenția Federală de Management al Situațiilor de Urgență (FEMA). Facilitatea de 61.000 de metri pătrați găzduiește, de asemenea, Centrul Național de Coordonare a Urgențelor FEMA.

Adăpostul de la Mount Weather este operat de Agenția Federală de Management al Situațiilor de Urgență din America (Public Intelligence)

Bunkerul este situat pe o suprafață de 175 de hectare, la aproximativ 77 de kilometri de Washington, DC în Bluemont, Virginia. Facilitățile de sprijin supraterane includ aproximativ o duzină de clădiri care oferă legături de comunicații cu „Situation Room” de la Casa Albă.

Evenimentul Carringron, acum 200 de ani. Primele semne – Aurorele Boreale

Ulterior zilei de 23 iulie 2012, oamenii de știință de la NASA au relatat că o astfel de explozie solară de mare amploare mai lovise Pământul în urmă cu aproape 200 de ani. Furtuna solară din septembrie 1859 este cea mai puternică și cea mai veche documentată științific.

Imagine surprinsă de telescopul NASA

La momentul respectiv i s-a spus Evenimentul Carringron, după astronomul englez Richard Carrington, care a văzut efectiv erupția inițiatoare a exploziei cu ochii săi. În zilele care au urmat observației sale, o serie de CME-uri (n.r. – expulzări de masă coronală) puternice au lovit Pământul direct, cu o forță nemaivăzută până atunci.

Numite Coronal Mass Ejections  sau expulzări de masă coronală, CME sunt ejecții mari de plasmă și câmp magnetic din coroana Soarelui. Furtunile geomagnetice intense generate de acestea în 1859 au făcut ca Luminile Nordice (Aurore Boreale) să fie vizibile până în Cuba și au cauzat scântei pe liniile telegrafice globale, incendiind unele birouri telegrafice și dezactivând astfel orice posibilitate de comunicație.

23 iulie 2012 – ziua în care Pământul a scăpat de colaps la milimetru

În ultima perioadă, oamenii au avut parte de Aurore Boreale pe tot globul. Inclusiv în România, anul acesta deja de două ori, straniul fenomen a fost vizibil. „Din punctul meu de vedere, furtuna din iulie 2012 a fost în toate privințele la fel de puternică ca evenimentul Carrington din 1859, spune Daniel Baker, profesor și cercetător la Universitatea Colorado. Singura diferență este că a ratat”.

@alandidio We ALL Should Have Died in 2012? ☀️+🔥+🌏 #armageddon #endoftheworld #solarflare #solarflares #coronalmassejection #endtime #endtimes #endtimesprophecy #alandidio #EncounterToday #revival #bibleprophecy #Bible #christian #fyp #fypシ ♬ original sound – Alan DiDio

Baker, împreună cu colegi de la NASA și alte universități, a publicat un studiu de referință despre furtuna solară și bila de plasmă gigantică ce s-a deprins din ea, în ediția revistei Space Weather. „Sunt mai convins ca niciodată că Pământul și locuitorii săi au fost incredibil de norocoși că erupția din 2012 s-a întâmplat când s-a întâmplat, spune Baker. Dacă erupția ar fi avut loc cu doar o săptămână mai devreme, Pământul ar fi fost în calea sa”. Iar acum noi am fi trăit ca în Epoca Victoriană, în cel mai fericit caz.

Ce se va întâmpla când Pământul va fi lovit de explozia de plasmă solară

Un raport al Academiei Naționale de Științe detaliază consecințele furtunilor solare extreme cu ejecție de plasmă. O furtună similară generatoare de CME, astăzi, ar putea avea un efect catastrofal pentru viața pe Terra. Potrivit unui studiu al Academiei Naționale de Științe, impactul economic total ar putea depăși 2 trilioane de dolari.

Practic omenirea nu ar mai putea beneficia de internet, de curent, de nicio tehnologie și rețele de comunicație. Transformatoarele de multe tone avariate de o astfel de furtună ar putea necesita ani pentru a fi reparate.

Furtunile solare extreme cu ejecție de bile gigantice de plasmă reprezintă o amenințare pentru toate formele de tehnologie avansată. Razele X și radiațiile UV extreme ajung pe Pământ cu viteza luminii, ionizând straturile superioare ale atmosferei noastre. Efectele secundare imediate sunt întreruperi radio și erori de navigație pe GPS.

Minute până la ore mai târziu, sosesc pe Pământ și particulele energetice. Deplasându-se doar puțin mai încet decât lumina, electronii și protonii accelerați de explozie pot electrifica sateliții și le pot deteriora orice componentă electronică. Apoi vine CME, nori de plasmă magnetizată de miliarde de tone care traversează distanța Soare – Pământ în aproximativ o zi sau mai mult, arată Science NASA

Oamenii de știință cred că un impact direct al unei CME extreme, precum cea care a ratat la milimetru Pământul în iulie 2012, ar putea provoca întreruperi de curent la scară largă, dezactivând tot ceea ce este conectat la o priză. Majoritatea oamenilor nu ar putea nici măcar să își tragă apa la toaletă, deoarece aprovizionarea urbană cu apă depinde de pompe electrice.

Sursa foto: Pixabay, NASA, Publicityintelligence.org

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre