Incredibila poveste a dispariției „celui mai desfrânat loc de pe Pământ” deținut de pirați: Port Royal

În data de 7 iunie 1692, orașul Port Royal, din Jamaica, considerat „bârlogul” piraților care l-au transformat într-un loc al destrăbălării, a fost înghițit de ape.  Au fost adevărate semne ale apocalipsei: mai întâi pământul de sub oraș a început să se cutremure, apoi toate bordelurile s-au prăbușit, în timp ce peste oraș s-a abătut un val imens, cum nu mai văzuse nimeni niciodată. Mii de oameni au murit. Cadavrele lor au rămas în apă, descompunându-se încet. Mirosul era pestilențial.

Pentru oamenii vremurilor, întâmplarea era ceva cert: furia lui Dumnezeu fusese dezlănțuită asupra versiunii moderne a Sodomei și Gomorei. Port Royal era cu adevărat un loc al celor mai grozave practici diabolice: oamenii erau violenți, desfrânarea era la fiecare colț de stradă. Una din patru clădiri era fie local, fie bordel. În plus, aici se vindeau oameni, comerțul cu sclavi fiind una din afacerile bănoase ale locului.

Pirații au fost invitați să ocupe locul

Port Royal, era practic o limbă de pământ, o peninsulă situată la 24 de kilometri distanță de capitala Jamaicăi, Kingston. Între 1494 și 1655, aici a existat un port spaniol foarte puțin dezvoltat. Englezii au preluat controlul asupra așezării în 1655 și, dându-și seama că portul este înconjurat de flota spaniolă, au invitat un grup de pirați și corsari să-l protejeze. Aceștia din urmă și-au stabilit în portul jamaican un mic regat. Ei erau șefii. Iar în numele regelui Angliei, au hărțuit și jefuit toate navele spaniole, dedându-se inclusiv la acte de o cruzime de nedescris, arată Incredibilia.ro.

Portul a devenit un refugiu pentru cei mai temuți pirați ai vremii, printre care căpitanul Henry Morgan, Anne Bonny, Mary Read, Calico Jack și celebrul Barbă Neagră. Practic, într-un timp extrem de scurt, Port Royal a rămas proprietatea englezilor doar în acte. În realitate, orașul le aparținea piraților care l-au transformat într-un loc în care să trăiască viața din plin. Iar asta însemna sclavie, prostituție, alcool și câte și mai câte.

Port Royal, locul desfrâului absolut

La apogeul său, Port Royal devenise a doua cea mai mare așezare engleză din Lumea Nouă, după Boston. Dar era și cel mai corupt loc din lume. Orașul era plin de bordeluri, taverne și cârciumi, pirați și neguțători de sclavi. Practic era ceva la ordinea zilei să vezi pe străzi bărbați abia ținându-se în picioare de beți ce erau, sprijiniți de una sau două prostituate, cu  buzunarele pline de aur furat.

Într-o singură noapte, unii pirați cheltuiau mai mulți bani pe băutură decât câștiga un lucrător pe plantație într-un an întreg. S-a ajuns până acolo încât un pirat a ajuns guvernatorul Jamaicăi. Piratul Henry Morgan a încercat să facă ordine în oraș, dar nu a avut succes.

Romul Kill Devil, băutura care îi ucidea la propriu pe pirați

Și pentru că se consuma alcool în cantități industriale, s-a ajuns la „perfecționarea” băuturii. Preferatul era romul Kill Devil. O băutură atât de tare, încât mulți au intrat în comă alcoolică și au murit, după ce au consumat-o. Evident, beți aproape tot timpul, pirații erau și mai periculoși.

„Când era beat, umbla prin oraș ca un nebun. Primei persoane care îi ieșea în cale îi tăia o mână sau un picior și nimeni nu îndrăznea să intervină… Pe unii îi lega de stâlpi de lemn și îi «prăjea» de vii între două focuri, ca pe porci”, a scris Alexander Olivier Exquemelin, expert în pirații din Lumea Nouă, despre corsarul Roche Brasiliano.

Pământul s-a deschis la cutremur, apoi a urmat tsunami

Dar în data de 7 iunie 1692 totul avea să se încheia prin ceea ce lumea a considerat a fi intervenția divină. Mai întâi, un cutremur cu magnitudinea de 7.5  grade a lovit insula. Casele din Port Royal construite pe nisip au căzut. Pământul s-a deschis și a înghițit,. Cu totul, străzi întregi, case, drumuri, cu oameni cu tot. Apoi a urmat tsunami. Valul uriaș iscat de cutremur. Acesta a măturat, la propriu, întreg orașul. A spălat relele, cum aveau să spună mulți.

După valul imens nimic nu a mai rămas în picioare. Toate cele 13 hectare din suprafața orașului au fost scufundate în apă preț de câteva ore. Patru dintre cele cinci forturi au fost distruse. 2.000 de oameni – o cincime din populația Port Royal – au murit într-o singură zi. În zilele următoare, cadavrele care putrezeau au fost devorate de animale și insecte. Apoi bolile s-au răspândit infectând și ucigând alți 3.000 de oameni în doar câteva săptămâni.

Ceea ce a urmat a fost și mai cumplit

Cei rămași în viață au început să jefuiască tot. Port Royal a cunoscut  violențe fără precedent. Iar seria nenorocirilor a continuat. În 1703, orașul a fost cuprins de flăcări. În anii 1712, 1722, 1726 și 1744, orașul a fost lovit de uragane care l-au devastat. Între timp, englezii au decis să mute portul comercial din Caraibe la Kingston.

Ultima lovitură a fost în 1951, când Uraganul Charlie a distrus aproape tot ce mai rămăsese din oraș. Astăzi, Port Royal este, la vedere, un biet sat. Mare parte din orașul opulent din vremea piraților este în continuare sub ape, fiind considerată astăzi un „Pompei al mărilor”.

Sursa foto. KHBMedia, PaulWAndrews.com, Wikimedia