Simona Ionescu / Redactor Șef

Incredibila poveste a inventatorului costumului astronauților. Era prieten cu Albert Einstein

Incredibila poveste a inventatorului costumului astronauților. Era prieten cu Albert Einstein
Se spune că avea o minte cum rar se găsește în lume și deborda de energie. De altfel, Emilio Herrera a fost și prima persoană care a zburat peste Strâmtoarea Gibraltar.

Omul de știință Emilio Herrera, considerat unul dintre pionierii aviației spaniole, a inventat și primul costum al astronauților.

A văzut lumina zilei pe 13 februarie 1870 în Granada, într-o familie burgheză și marea lui pasiune, încă din copilărie, a fost aviația și aerostatica. A fost influențat nu doar de tatăl său, militar de profesie, cât și de romanele lui Jules Vernes pe care le știa pe de rost.

În anul 1902, Emilio a absolvit Academia Militară din Guadalajara și și-a dorit să fie transferat la Academia de Inginerie din același oraș. A devenit pilot de dirijabil la războiului dintre Spania și Maroc, care a avut loc în perioada anilor 1911-1927.

Primul om care a zburat peste Strâmtoarea Gibraltar

În 1914 a fost cunoscut întregii lumi, fiind prima persoană care a avut curajul să zboare peste Strâmtoarea Gibraltar, iar patru ani mai târziu și-a îndeplinit un mare vis: A pus bazele unei linii aeriene de transport de pasageri, Transaérea Colón, care să conecteze Europa de America. Din păcate însă, linia aeriană nu a mai fost lansată, „caimacul” fiind luat de o companie germană.

După ce a pilotat, alături de José Ortiz de Echagüe, cea mai mare aeronavă a acelor vremuri, Graf Zeppelin LZ 127, a colaborat alături de inginerul Juan de la Cierva la primul său mare proiect: inventarea giroplanului. De asemenea, a făcut parte dintre specialiștii care au construit și proiectat Laboratorul Aerodinamic Cuatro Vientos, dotat cu cele mai moderne tuneluri aerodinamice din lume, inaugurat în anul 1921.

Costumul spațial, cel mai ambițios proiect al lui Herrera

N-a durat mult și omul de știință a început al doilea proiect, mult mai ambițios ca primul: vroia să facă un zbor cu balonul până la altitudinea de 26.000 de metri, până în stratosferă. Dar pentru a reuși acest lucru, era nevoie de un costum special, care să aibă grijă ca pilotul să nu înghețe de frig și să-i asigure mobilitate, dar și oxigen.

Primul costum spațial a fost realizat de Emilio Ferrera

Acesta era format din trei straturi: primul de lână, al doilea de cauciuc și ultimul dintr-un material armat cu sârmă de oțel. Toate straturile erau acoperite cu un înveliș de argint, pentru a nu avea loc supraîncălzirea.

Casca a fost realizată din aluminiu și sticlă triplă și dotată cu microfon

De asemenea, casca era cilindrică și realizată din oțel și acoperită cu aluminiu și sticlă triplă, pentru a nu intra radiațiile solare. Pentru ca cel care îmbrăca costumul să comunice cu cei de la sol prin radio, casca a fost dotată cu un microfon. Costumul cântărea cu trei kilograme mai mult decât cel folosit de NASA și avea nu mai puțin de 127 de kilograme. Din păcate în anul 1936 a început Războiul Civil spaniol și proiectul lui Emilio nu s-a concretizat.

Realizările sale au fost recunoscute internațional, dar nu și de Spania

Când războiul s-a terminat, Herrera a plecat în Franța, în exil, unde a trăit de pe urma brevetelor de invenție. Prietenul său cel mai bun, Albert Einstein l-a recomandat la UNESCO pentru funcția de consultant în fizică nucleară. Nemții l-au curtat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, însă Emilio a refuzat categoric. Între 1960-1962 a prezidat din exil guvernul republican spaniol. A trecut la cele veșnite în anul 1967, la vârsta de 88 de ani.

Invențiile sale au fost recunoscute internațional, dar nu și de spanioli. Costumele pentru astronauții misiunii Apollo 11 care au plecat pe lună în anul 1969 au fost inspirate din cel realizat de Emilio. După ce a revenit pe pământ, Neil Armstrong i-a dăruit unui colaborator de-al lui Emilio o piatră de pe Lună.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre