Simona Ionescu / Redactor Șef

Ați tăiat aripile copiilor și salariile părinților, măi guvernanților!

Ați tăiat aripile copiilor și salariile părinților, măi guvernanților!
Ați promis în campanie că ne va fi mai bine, ați jurat la învestire că veți „dărui toată puterea și priceperea propășirii României”. Vorbe de miniștri, căci pricepere… ioc! Fac o erată: v-ați dovedit pricepuți la tăieri! Ați luat de la mame, ați luat de la tați, i-ați lăsat mai săraci pe pensionari. Nu ați făcut rabat nici de la copii, nici de la studenți. Le-ați tăiat aripile, dar le cereți performanță în toate spiciurile voastre motivaționale.

Guvernul Bolojan. Miniștri de toate culorile, într-o coaliție de largă respirație națională. Ei sunt bine, doar pe noi ne sufocă cu explicații despre tăieri, deficit, sărăcie, marginea prăpastiei. Se simt excelent când vin în studiourile tv, se contrează între ei, bifează puțină notorietate și pleacă să-și vadă de ale lor strategii, căci din ce linii a trasat șeful Ilie Bolojan tot nu pot ieși.

Întoarcem pe toate fețele modificările de legi, numirile de la SRI, SIE, Parchete și instanțe, discutăm mult despre Ucraina, NATO, drone, pregătire militară, decizii impuse de Bruxelles, dar foarte puțin despre copiii noștri. Despre ce le oferă sau nu le oferă statul român. Ultima informație a fost despre introducerea „butonului” prin care copilului de până în 16 ani să i se interzică accesul pe rețelele de socializare, inclusiv TikTok, fără acordul expres, verificabil, al părintelui. Nu comentez, doar spun că în opinia mea e o chestie inutilă, nu merită cheltuiți bani pentru implementarea unei astfel de aplicații. Părinții, care vor și sunt preocupați de siguranța copilului, știu și acum cum să-i pună bariere în mediul online.

Guvernanții noștri, care se bucură de salarii uriașe, averi și privilegii semnificative, au avut grijă să-i taxeze pe minori, din pântecele mamelor și până la terminarea facultății. Pentru ei austeritatea nu există, sacrificial pentru recuperarea deficitului e utopie pentru ei și obligație pentru noi.

Președintele Nicușor Dan și-a încălcat promisiunea cu TVA, presat de premierul Bolojan și susținătorii lui. A avut însă și o promisiune directă făcută românilor la învestire: „Vă asigur că voi fi un președinte deschis la vocea societății și partener cu societatea”.

Vocea societății este auzită pe toate canalele, dar președintelui i-ați auzit vocea în legătură cu ce fac guvernanții pentru copii? Măcar o mustrare micuță, fiindcă am ajuns la 1.200.000 de copii care trăiesc în sărăcie.

Un copil cu handicap are dreptul la un corn pe zi

Statisticile consultate sunt, nu rușinoase – la 35 de ani de la revolta populară, ci de-a dreptul tragice, într-o Românie în care prețurile au explodat, salariile și pensile au scăzut, iar șomajul a crescut.

În România anului 2025, statul alocă sume extrem de mici copiilor cu cerințe educaționale speciale. Copii cu CES primesc doar 3,2 lei, iar cei cu CES și certificat de handicap 4,3 lei. Prețul unui corn croissant sau un pachet de biscuiți! Discrepanță enormă față de salariul și indemnizația unui politician numit ministru sau al unui parlamentar care votează legi pentru bunăstarea copiilor.

Educația, teoretic, este gratuită, însă din cauza lipsei de bani numărul copiilor care abandonează școala e din ce în ce mai mare. În mediul rural este jale. Și lucrul acesta îl știu bine politicienii de la primarii lor din teritoriu. Fac un inventar al acestor probleme doar ca să le reamintesc că ele există, iar ei au ajuns la putere pentru că părinții acestor minori le-au votat partidele.

Bursele elevilor și studenților salvează economia?

„Prosperitatea” din campanie și de la jurământ s-a prăvălit și ea asupra copiilor și elevilor. Bursele de performanță și de reziliență pentru elevi au fost tăiate. Anul acesta se acordă doar burse de merit, burse sociale și burse tehnologice.

Elevii și studenții sunt revoltați de decizia luată de guvernanți. Ministrul Educației, Daniel David le-a promis că își vor primi bursele de performanță înapoi de anul viitor, doar dacă îi va permite bugetul.

„Pentru cele de performanță nu am avut în acest an buget suficient, nici după toate măsurile luate pentru a le putea acoperi, dar în zona performanței am păstrat premiile, măcar, la Olimpiade”, le-a transmis ministrul.

Studenții și-au strigat nemulțumirile în stradă, zile în șir. Inutil, Bolojan și guvernul lui au rămas inflexibili. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România a făcut și a trimis analiza evoluţiei fondului de burse şi Administraţiei Prezidenţiale, dar aşteaptă și azi un răspuns de la Nicuşor Dan.

„Să faceți sport” – o lozincă guvernamentală

Zilele acestea am consemnat în Evenimentul zilei mai multe acțiuni și inițiative ale Nadiei Comăneci și Ion Țiriac. Celebrii noștri sportivi, care au făcut România cunoscută în lume, s-au implicat de mult timp în a ajuta și sprijini copiii și adolescenții care fac sporturi de performanță, în mod special în gimnastică, tenis, hochei și înot.

În urmă cu două zile, Nadia Comăneci a fost prezentă la ceremonia care marchează începutul construcției sălii de gimnastică ce îi va purta numele, un proiect ambițios al Fundației Țiriac, realizat în Otopeni. Tot în Otopeni, Ion Țiriac a construit un patinoar și un bazin de înot, acordă burse unor mici sportivi care fac performanță. Împreună cu Nadia Comăneci derulează proiecte prin care urmărește crearea unei infrastructuri sportive moderne, destinată copiilor și tinerilor.

Ce face statul? A tăiat bursele sportivilor. Politicienii, miniștri se fălesc când se cântă imnul României în competițiile europene sau la Olimpiadă, aleargă la aeroport când tinerii aduc medaliile de aur în țară ca să fie trași în poze. Vă amintiți de revolta scrimerei Ana Maria Brânză de la aeroportul Otopeni, din 2021, când s-a întors cu medalie olimpică? Nu a dat mâna cu ministrul Sportului și a ținut un discurs incendiar despre cum se face sport în România.

„Eu ştiu că pe mine m-au motivat foarte mult lipsurile, frustrările, neajunsurile. În momentul în care am aterizat, m-am văzut pe mine la primele competiţii internaţionale îmbrăcând costume îngălbenite de vreme, adidaşii lipiţi cu leucoplast, am văzut episodul de când eu aveam 16 ani şi nu am făcut deplasarea la Campionatele Mondiale pentru că nu am avut o mie de dolari”, a spus atunci Ana Maria Brânză. Iar în strigătul ei era cuprinsă toată frustrarea trăită de copiii și tinerii sportivi români, de atunci și de acum.

Să faceți sport! sau Mens sana in corpore sano

Știu oare guvernanții că un părinte trebuie să scoată câteva mii de euro din buzunar ca fiul/fiica să facă tenis, gimnastică, tir sportiv, patinaj, hochei sau scrimă (sabie, spadă sau floretă)? Știu ei câte lacrimi varsă un sportiv adolescent cu rezultate notabile că părinții lui nu au bani să-l trimită la competiții internaționale, experiențe absolut necesare în drumul spre marea performanță? Știți că un costum complet pentru un scrimeur costă circa 2.000 de euro, iar copiii practică acest sport în cluburi private? Dacă i se rupe spada, mama/tata cumpără alta cu circa 1.000 de lei, armă omologată. Știți câți bani investesc părinții dacă fetița sau băiatul vrea să facă dans sportiv sau patinaj artistic sau tenis? Sportul e un lux azi în România.

Să faceți sport! sau Mens sana in corpore sano au rămas doar lozinici ale guvernanților de ieri, de azi și probabil din viitorul apropiat. Cu o masă pe zi, oferită adolescenților incluși într-un program de performanță, nu se face primăvară. Măi domnilor guvernanți, le tăiați aripile înainte de a-și lua zborul spre mărețul moment în care vor să privească de pe podium cum drapelul României se înalță pe catarg!

(Text preluat din evz.ro)

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *