Surprinzător, dar până și condamnații la moarte aveau asupra lor un… evantai. Care e istoria neștiută a „vânturarului”, vechi de peste 5000 de ani.

Istoria neștiută a evantaiului

Primele evantaie pe care le-a consemnat istoria au fost cele fixe, de formă circulară sau din frunze de palmier, cu pene imense și mânere foarte lungi. Acestea erau mișcate de servitori dintr-o parte într-alta pentru a le face vânt stăpânilor și a-i feri de insecte.

Redutabile arme ale samurailor

Tot evantaiul a fost întâlnit și în legendele grecești și în piesele de teatru romane. Chiar dacă par extrem de delicate, aceste obiecte cu constituit și redutabile arme ale samurailor. De altfel și în prezent există anumite tipuri de arte marțiale care folosesc evantaiul de post de armă sau ca exercițiu pentru relaxarea minții și a trupului. Printre acestea, se remarcă Tessenjutsu sau arta luptei cu evantaiul de fier.

Cod secret al doamnelor și domnișoarelor

Și tot evantaiul a fost folosit pe post de cod secret de doamnele și domnișoarele care le transmiteau cu acest obiect mesaje secrete amanților sau soților. Dacă cineva punea evantaiul pe obrazul drept însemna un răspuns pozitiv, iar obiectul așezat pe obrazul stâng o negare definitivă. Dacă doamnele țineau evantaiul lângă inimă, transmiteau bărbatului dragostea lor. În schimb, dacă-și făceau vânt cu acest obiect, înseamna că sunt căsătorite.

Cele din mătase, decorate cu pietre prețioase, aparțineau doamnelor din înalta societate

În vechea Chină, domnișoarele de la Palatul Imperial preferau evantaiele din mătase, decupate în forma lunii, realizate în mare parte din oase de animale, bambus sau lemn, cu mânerul decorat cu pietre de jad. Pe de altă parte, doamnele din înalta societate au folosit evantaie decorate cu pietre prețioase și pene exotice, pictate de artiști renumiți ai vremii, tocmai pentru a arăta care le este statutul.

Dansul evantaielor

Chinezii au fost cei care, cu ajutorul unor evantaie superbe, în diverse culori și cu mișcări grațioase au inventat dansul evantaielor. Acesta a fost preluat mai târziu și de cabaretele americane și europene. Pe de altă parte, evantaiul a fost și preferatul domnilor, chiar a lui Henric al VIII-lea.

Cum îmbăiatul nu era o practică obișnuită în acele vremuri, evantaiele erau îmbibate cu parfumuri fine dar foarte puternice. Când se apropiau de doamne, bărbații obișnuiau să-și facă vânt cu evantaiul, împrăștiind astfel un miros plăcut. Se spune că cea care are cea mai impresionantă colecție de evantaie a fost regina Elisabeta I a Angliei.

Sursă foto: historia.ro

Detalii neștiute despre Aurelian Andreescu, regele muzicii românești. „Trăia ce cânta. Iar vocea lui iubea microfonul”