Simona Ionescu / Redactor Șef

Oamenii de știință nu au o explicație. Sfinților decapitați acum 1700 de ani le crește încă părul

Oamenii de știință nu au o explicație. Sfinților decapitați acum 1700 de ani le crește încă părul
În mijlocul deșertului în Egipt, este un loc căutat de milioane de pelerini creștini. Oamenii vin aici și se roagă, sperând că vor primi ajutor în rezolvarea problemelor cu care se confruntă și că le vor fi vindecate bolile. Așa li se întâmplă, odată cu minunea care există chiar sub ochii lor.  

În ceea ce privește minunile de la Mănăstirea Martirilor din Akhmim, oamenii de știință nu au o explicație logică. Credincioșii găsesc rezolvare și vindecare, în timp ce pe capetele martirilor decapitați cu mai bine de 1700 de ani în urmă, părul continuă să crească.

Rena Effendi a fotografiat capetele sfinților de la Mănăstirea Martirilor din Akhmim, Egipt. Acesta este un loc de pelerinaj pentru mulți dintre cei care cred că vizitarea rămășițelor conservate ale sfinților copți poate vindeca boli. Se spune că aceste rămășițe datează din anul 284 d.Hr., perioada împăraților romani Dioclețian și Maximian. „Sfinții încă sângerează, iar părul crește. Trebuie chiar să îl tăiem. Dacă ridici capul, acesta strălucește, mi-a spus portarul pe care l-am întâlnit în interiorul mănăstirii”, relatează, pentru Natgeo fotografa azeră Rena Effendi.

Sfinților decapitați acum 1700 de ani le crește încă părul

Conform Crestinortodox.ro, la șase kilometri nord-este de Akhmim, se afla trei manastiri. Mănăstirea nordică, din apropiere de as-Salamuni este dedicată Arhanghelului Mihail, mănăstirea centrală este închinată martirilor, iar cea  sudică o celebrează pe Fecioara Maria. Aflată la un kilometru de drumul ce leagă Esna de Edfu, Mănăstirea Martirilor mai e cunoscută și ca Mănăstirea sfântului Ammonius. Ea a fost construită deasupra unei necropole.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by National Geographic (@natgeo)

De aici au ajuns multe artefacte prețioase în muzeele din Europa sau America. Printe acestea, un document care datează din secolul al VIII-lea și  care relatează istoria Patriarhului Iosif din Vechiului Testament. Tot aici, în anul 1904, a fost descoperită Cartea lui Solomon – unul din cele mai complete manuscrise existente pe papirus, la nivel mondial. În dialectul Akhmim sunt traduse învățăturile Regelui Solomon. Despre Cartea lui Solomon se spune că a fost scrisă în secolul al IV-lea și conține cel mai lung text scris în acest dialect, păstrat.

Povestea sfinților martiri copți

La 29 Kiahak 303, oamenii au umplut biserica mare „Soutir” (Mântuitorul) și au petrecut noaptea rugându-se și lăudându-L pe Domnul, în pregătirea pentru Sfânta Liturghie de Naștere, care începe în al treilea sfert de noapte. Auziseră că maleficul conducător al Ansnei, Erianos venea în orașul lor cu soldații săi, dar erau convinși că nu li se va întâmpla nimic rău, puterea credinței fiind capabilă de minuni.

Mănăstirea Martirilor din Akhmim este un important loc de pelerinaj pentru creștini

După ce rugăciunile s-au terminat în zori, conducătorul orașului, plin de ură față de creștini, s-a dus însoțit de armată la biserică și a găsit mii de creștini care se rugau acolo. A vrut să știe de ce erau în număr așa de mare și i s-a spus că se celebra nașterea lui Iisus Hristos. S-a înfuriat teribil și a ucis episcopul și pe însoțitorul lui pe loc. Apoi le-a ordonat creștinilor să îl urmeze și să li se închine idolilor, însă credincioșii au refuzat să se lepede de credința lor.

Când domnitorul a observat credința lor puternică, a poruncit să-i ucidă pe toți preoții. Istoria consemnează că printre aceștia se afla și preotul Asconda, care a atras la creștinism 70 de preoți ai idolilor. Văzând că nici așa credința creștinilor nu se clatină, a ucis diaconii. Apoi, trei zile la rând a torturat și ucis în chinuri și prin decapitare restul oamenilor.

Numărul acestor martiri uciși la Akhmim a fost de 8140. Credincioșii creștini știu că dacă se roagă și azi, rămășițelor lor, vor găsi rezolvare în orice problemă, arată St-akla.org.

Sursa foto: Pixabay, Tour Egypt

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre