Simona Ionescu / Redactor Șef

Papa Ioana, unica femeie Papă. Legendă sau adevăr

Papa Ioana, unica femeie Papă. Legendă sau adevăr
Papa Ioana este legendara femeie care ar fi condus catolicii sub numele de Ioan al VIII-lea, pentru ceva mai mult de 25 de luni, între 855 și 858, între pontificatele Sf. Leon al IV-lea (847–855) și Benedict al III-lea (855–858).

Una dintre cele mai vechi surse existente pentru legenda Papei Ioana este cartea De septem donis Spiritu Sancti („Despre cele șapte daruri ale Duhului Sfânt”) scrisă de către Stephan de Bourbon. 

Papa Ioana era însărcinată

În această relatare, pontiful fără nume a devenit notar papal și mai târziu a fost ales Papă. Însărcinată în momentul alegerii sale, a născut în timpul procesiunii în Lateran, după care a fost târâtă din Roma și ucisă cu pietre.

Povestea a fost răspândită pe scară largă în secolul al 13-lea, în multe manuscrise  Chronicon pontificum et imperatorum („Cronica papilor și împăraților”). 

Versiunea conform căreia a murit la naștere și a fost îngropată pe loc a fost derivată din faptul că, în anii următori, procesiunile papale obișnuiau să evite o anumită stradă, unde se presupune că s-a produs evenimentul rușinos. 

S-a îndrăgostit de un călugăr englez

Conform legendei ulterioare, în special a lui Martin (care datează în 855 și care a numit-o în mod specific Johannes Angelicus), locul ei de naștere a fost dat drept orașul german Mainz. Unii scriitori au explicat că părinții ei au migrat în acel oraș. 

Se presupune că Ioana s-a îndrăgostit de un călugăr englez și, îmbrăcat în bărbat, l-a însoțit la Atena. Ulterior s-a mutat la Roma, unde a devenit cardinală și Papă. 

Din secolul al XIII-lea, povestea apare în literatură, inclusiv în lucrările cronicarului benedictin Ranulf Higden și ale umaniștilor italieni Giovanni Boccaccio și Petrarca.

Cu toate acestea oamenii tot se întreabă dacă povestea Papei Ioana este legendă sau adevăr.

O blondă face valuri în ultima ediție de audiții iUmor

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre