Povestea „bluzei românești”

Povestea „bluzei românești” începe, culmea, la Paris. Aproape că nu există om care să nu fi auzit de seria de lucrări „La bouse roumaine” pictată de impresionistul francez Henri Matisse. Acesta a fost unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai artei secolului al XX-lea. Și, totodată, unul dintre principalii inițiatori ai artei moderne.

Povestea „bluzei românești”

În aprilie 1940 Matisse încheia o pictură care avea să devină simbolul unei mişcări artistice universale. „La Blouse Roumaine“, așa și-a intitulat artistul francez lucrarea.  Era o pânză de 92 x 73 centimetri. Pe un fundal roşu, reprezenta o tânără ce purta o fusta albastră şi o bluză albă cu însemne populare de o frumuseţe copleșitoare.

A început pictura la Paris şi a terminat-o la Nisa, oraşul unde se stabilise. Pentru „La Blouse Roumaine“ l-au inspirat prietenele sale românce. Erau, toate , celebre în epocă, adevărate vedete:  Elvira Popescu, Elena Văcărescu, Anna de Noailles şi Martha Bibescu.

Henri Matisse, liderul fauvismului

Henri-Émile-Benoît Matisse s-a născut la 31 decembrie 1869, în localitatea La Cateau-Cambresis, fiind fiul cel mare al unui prosper comerciant de grâne. A renunţat la cariera de avocat pentru pictură, după o convalescență,  în 1889. A început să studieze la Académie Julian din Paris. La finele anilor 1890, Matisse devine captivat de impresionism, noul curent din pictură. E explorat mult cromatica, fiind catalogat de istoricii artei ca lider al fauvismului.

Cele patru muze ale lui Matisse

Elvira Popescu (alternativ: Popesco, n. 10 mai 1894, București – d. 11 decembrie 1993, Paris) a fost o actriță română de teatru și film, directoare de scenă, care a făcut carieră în Franța.

Elena Văcărescu (21 septembrie 1864, București – 17 februarie 1947, Paris) a fost o scriitoare română stabilită în Franța, membră de onoare a Academiei Române, laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze. A avut o bogată activitate politică și literară la Paris. A avut o idilă cu viitorul rege Ferdinand, relație dezaprobată de Regele Carol I și de guvern.

Anna de Noailles (15 noiembrie 1876 – 30 aprilie 1933, Paris) a fost o scriitoare și poetă franceză de origine română, vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea. Ea s-a născut în familia boierească Brâcoveanu. A fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare. Anna de Noailles era vara prinților Emanuel și Anton Bibescu, prieteni intimi ai lui Marcel Proust și se înrudea cu toți aristocrații care au avut reședința la Paris.

Martha Bibescu (28 ianuarie 1886, București – 28 noiembrie 1973, Paris) a fost o romancieră, poetă, politiciană și memorialistă română și franceză. S-a distins prin întreaga ei operă ca o prezență de o mare noblețe de spirit. A fost fiica lui Ion Lahovary, ministru al României la Paris și ministru de Externe, și a Smarandei Mavrocordat.

Iile bunicelor au cucerit casele de modă și Hollywoodul

Paul Poiret, cel mai la modă designer de modă din perioada primului război mondial, a fost deschizătorul de drumuri în adoptatrea iei românești în colecțiile de lux ale caselor de modă. Vizionarul Poiret a creat ţinute pentru Regina Maria a României şi a fost un mare admirator şi prieten al lui Brâncuşi. Era fermecat de frumusețea costumului popular românesc cu care a intrat în contact prin Regina Maria, ea însăși una dintre principalele promotoare ale costumului national, care îi era clientă fidelă.

De la el, marii designeri s-au inspirat din iile tradiționale. Yves Saint Laurent a creat în 1981 o ținută inspirată din ia pictată de Matisse, iar după 18 ani a aprofundat costumul românesc tradițional și  i-a dedicat o colecție întreagă.

Ulterior, toate marile case de modă s-au inspirat din portul românesc: Oscar de la Renta, Carolina Herrera, Emilio Pucci, Jean Paul Gaultier, Philippe Guilet, Tom Ford, Joseph Altuzarra, Valentino , Dior etc. Iar vedetele de la Hollywood și-au inclus iile imediat în garderobe.

Sursa foto: Instagram

Gabriela Firea despre șpagă și traficul din Capitală.  ”Am fost puțin naivă”