Simona Ionescu / Redactor Șef
Într-un film documentar, Greta Thunberg mărturisea că oamenii au fost răi cu ea. Însă, fetița de 15 ani a început să fie ascultată, iar presa i-a acordat atenție din ce în ce mai mare. Pe 3 ianuarie, a împlinit 19 ani și este cel mai cunoscut activist de mediu din lume.
Greta Thunberg avea 15 ani când a început să protesteze în apărarea mediului înconjurător. Eleva suedeză a fost întâmpinată cu răceală, chiar și cu răutăți. Însă, ea a avut suportul deplin al familiei. Părinții ei sunt artiști, la fel și bunicul.
Greta a fost diagnosticată cu sindromul Asperger, care acum este considerat o tulburare din spectrul autismului (ASD). Se caracterizează prin anomalii în interacțiunile sociale (ca și în autismul clasic), dar cu o inteligență normală și o dezvoltare a limbajului.
Persoanele cu sindrom Asperger tind să se concentreze profund pe o idee sau interes, iar cauza lui Thunberg a devenit „schimbările climatice”. Ea a aflat pentru prima dată despre această problemă când avea opt ani, iar în câțiva ani și-a schimbat propriile obiceiuri. A devenit vegană și a refuzat să călătorească cu avionul.
În 2018, Greta a fondat o mișcare cunoscută sub numele de Fridays for Future (Greva școlară pentru climă). Ea spune că animalele și avioanele emit o mare cantitate de gaze care contribuie la încălzirea globală.)
Căutând să aibă un impact mai mare, Thunberg a încercat să încurajeze parlamentarii să abordeze schimbările climatice. Cu aproape trei săptămâni înainte de alegerile din Suedia din septembrie 2018, ea a lipsit de la școală pentru a sta în fața parlamentului țării. Avea un panou pe care scria „Skolstrejk för Klimatet” (Grevă școlară pentru climă).
A fost singură în prima zi de grevă, apoi i s-au alăturat în fiecare zi din ce în ce mai mulți oameni. Povestea ei a atras atenția internațională. După alegeri, Thunberg s-a întors la școală, dar a continuat să sară peste cursuri în zilele de vineri pentru a face grevă.
Acțiunea ei a inspirat sute de mii de studenți din întreaga lume să participe la propriile lor Fridays for Future. Au fost organizate greve în țări precum Belgia, Canada, SUA, Regatul Unit, Finlanda, Danemarca, Franța și Țările de Jos.
Greta Thunberg a primit numeroase invitații pentru a vorbi despre schimbările climatice. Ea a ținut discursuri la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, și la Parlamentul European. A ținut discursuri și în fața legislativelor din Italia, Franța, Regatul Unit și Statele Unite.
În septembrie 2019, apariția ei la un eveniment climatic al ONU din New York – la care a călătorit cu un iaht fără emisii – a atras atenția în mod deosebit pentru comentariile ei pasionate. „Mi-ați furat visele și copilăria cu cuvintele voastre goale… Suntem la începutul unei extincții în masă, și tot despre care poți vorbi sunt bani și basme ale creșterii economice eterne. Cum îndrăznești?”
O parte a presei și a autorităților planetare o consideră pe Greta ca fiind o activistă și un proiect de marketing. Cealaltă parte o sprijină.
În acea lună, milioane de protestatari au mărșăluit în greve climatice în peste 163 de țări. Greta Thunberg a fost creditată cu schimbarea opiniilor și comportamentelor unor oameni cu privire la schimbările climatice. Influența ei a fost cunoscută sub numele de „efectul Greta”.
Pe lângă munca ei de mediu, Thunberg a fost creditată cu creșterea gradului de conștientizare cu privire la Asperger și inspirarea celor care aveau această tulburare. Deși a recunoscut că Asperger a împiedicat-o în anumite moduri, ea a remarcat și avantajele acesteia. A scris la un moment dat pe Twitter: „Am Asperger și asta înseamnă că uneori sunt puțin diferită de normal. Și – având în vedere circumstanțele potrivite – a fi diferit este o superputere.”
„Nimeni nu este prea mic pentru a face o diferență (2019) este o colecție a discursurilor ei. Documentarul ”I Am Greta” a apărut în 2020.
Foto: Facebook, Sursa: britannica.com
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
