Simona Ionescu / Redactor Șef
Prima școală de șoferi din România, înființată la București, a transformat condusul dintr-o curiozitate a elitelor într-o profesie respectată, esențială pentru modernizarea societății.
La începutul secolului al XX-lea, peisajul urban al Capitalei cunoștea o transformare profundă. Trăsurile trase de cai dominau încă străzile principale, dar apariția primelor automobile, adevărate simboluri ale progresului tehnologic și ale modernității. a stârnit admirația publicului.
Numărul mașinilor era redus în acei primi ani, fiind utilizate de oameni înstăriți, de demnitari, de instituțiile statului și de servicii publice. Dar pe măsură ce mașinile deveneau o prezență constantă, a apărut necesitatea unor reguli clare de circulație și a pregătirii celor de la volan.
În acest context, Automobil Clubul Român, condus de Leonida Leon, a preluat inițiativa și la începutul anului 1910, organizația a decis înființarea primei instituții specializate de instruire. Și capitala, locul unde s-a înființat prima școală de șoferi din România a devenit centrul educației rutiere într-o perioadă în care puține state europene dispuneau de sisteme similare. Noua instituție dorea să formeze conducători capabili să garanteze siguranța circulației.
Un detaliu interesant este faptul că evaluarea candidaților a precedat instruirea instituționalizată. În anul 1908, la dispoziția prefectului Poliției Capitalei, a fost organizată prima examinare oficială pentru cei care doreau să conducă mașini pe drumurile publice, cu doi ani înainte să apară vreo școală de șoferi autorizată. Procedura din 1908 era concentrată exclusiv pe abilitățile practice.
Evaluarea consta într-o singură probă directă, denumită „viteza cu frânare neașteptată”. Examinatorii urmăreau modul în care candidatul controla automobilul în viteză și reacționa la o oprire bruscă. Odată promovată proba, se acorda brevetul auto, documentul legal pentru conducerea pe drumurile publice. Chiar dacă nu există încă o școală de șoferi oficială, autoritățile au înțeles urgența reglementării traficului.
După înființarea din 1910, Automobil Clubul Român a conceput un sistem de instruire bine structurat. Cursurile combinau noțiunile teoretice cu practica pe traseu, asigurând o pregătire completă. Orele teoretice aveau loc dimineața și erau dedicate mecanicii automobilului, motorului și regulilor de circulație.
După-amiaza condusului, cursanții învățând pornirea motorului la manivelă, controlul direcției și frânarea. Întregul program dura două luni. La finalul primei sesiuni, 12 cursanți au absolvit cursurile, devenind pionieri ai șofatului.
Succesul s-a datorat instructorului Gheorghe Simion, recunoscut drept primul instructor auto din istoria României, personajul care s-a ocupat atât de predarea teoretică cât și de ghidarea practică a cursanților.
A avut o misiune foarte grea, pentru că mașinile începutului de secol XX erau lipsite de sisteme moderne de siguranță și fiecare eroare tehnică putea provoca accidente grave. Cu multă răbdare, acesta și-a învățat elevii să facă manevre sigure și să devină conducători auto responsabili.
Înscrierea la cursurile din 1910 presupunea îndeplinirea unor criterii clare, dovedindu-se extrem de moderne. Candidații trebuiau să aibă minimum 18 ani împliniți și să achite taxa de școlarizare. Era obligatorie și o evaluare medicală strictă pentru atestarea sănătății, comenzile mecanice necesitând forță fizică și atenție.
O condiție deosebită era prezentarea unui certificat de bună purtare, autoritățile cerând o conduită morală ireproșabilă. Prin urmare, la această școală de șoferi aveau acces doar persoanele responsabile.
Prima școală de șoferi din România. Cine a fost primul instructor auto din istoria țării. Pentru a adduce un omagiu familiei regale a României, în anul 1914 clubul și-a schimbat denumirea în Automobil Club Regal Român.
Membrii familiei regale au ocupat funcția de președinte al clubului timp de 33 de ani, contribuind la consolidarea imaginii automobilismului românesc și la dezvoltarea activităților desfășurate de organizație, sprijinind organizarea competițiilor automobilistice, promovarea siguranței rutiere și dezvoltarea infrastructurii dedicate șoferilor.
Jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, a debutat ca redactor la cotidianul Tineretul Liber, apoi a contribuit la dezvoltarea altor proiecte. A scris pentru „Evenimentul Zilei”, „Curentul”, „Monitorul de București”, revistele „Felicia” și „Taifasuri”. Din anul 2021 este activă pe site-ul Rețete și Vedete. La toate publicațiile enumerate a publicat articole pe actualitate, lifestyle, monden, medicină naturistă, sănătate, reportaje, religie, horoscop, editoriale.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile publicate de retetesivedete.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
