Simona Ionescu / Redactor Șef

Secret Service și Poliția Română au început să-i vâneze pe heckerii români atunci când la București a apărut curcubeul. Exclusiv

Secret Service și Poliția Română au început să-i vâneze pe heckerii români atunci când la București a apărut curcubeul. Exclusiv
Ofițeri din cadrul Poliției Române au început o colaborare strânsă împotriva hackerilor români în urmă cu 18 ani. Se creaseră pagube importante.

Despre cum au început să lucreze ofițerii români cu cei americani vom povesti acum. Trebuia o acțiune comună pentru că hackerii români făcuseră multe stricăciuni în sistemele informatice sau furau companiile din SUA, producând pagube considerabile firmelor de asigurări.

Ocazia întâlnirii dintre responsabilii celor două țări a venit după vizita președintelui George Buch la București, ce a avut loc în anul 2002.

Un an mai târziu, în 2003, s-a semnat un protocol de cooperare între Ministerul de Interne și Secret Service (USSS). Ralph Basham, șeful acestui serviciu, a declarat că infractorii cibernetici le-au dat și lor bătăi de cap de curând, chiar sistemul informatic al Secret Service fiind grav afectat.

Secret Service și Poliția Română au început să-i vâneze pe heckerii români

Cum românii au devenit campioni în atacuri pe internet și trebuiau opriți, Secret Service a asigurat logistica pentru înființarea în cadrul Direcției de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog a unui serviciu specializat. Lăudând polițiștii români, Basham a făcut câteva referiri și la SPP, cu care a colaborat în urmă cu un an, la vizita președintelui Bush.

„Tot ce putem spera e ca atunci când președintele Ion Iliescu va răspunde vizitei să putem face ce au făcut românii”. Doar că președintele Iliescu nu a mai ajuns niciodată să întoarcă vizita la Washington.

De- lungul anilor, indiferent de cine a fost la putere, lupta ofițerilor români și a celor americani împotriva heckerilor a continuat. Uneori cu rezultate spectaculoase.

Amintirile lui George Bush despre vizita la București în 2002

Fostul preşedinte al Statelor Unite ale Americii, George W. Bush, a prezentat în memorii sale, din cartea „Decision Points”, vizita efectuată în România, în noiembrie 2002. A descris-o ca pe un „evenimentul remarcabil” al deciziei de admitere a statului român la NATO. Bush a scris şi despre curiozitatea sa privind balconul de unde Nicolae Ceauşescu a rostit ultimul discurs înainte de a fi înlăturat de a putere.

Ziua de 23 noiembrie 2002 nu spune multe majorităţii bucureştenilor, însă ea a rămas în memoria fostului lider american. El o descrie în memoriile sale ca fiind „ploioasă şi gri”. În sâmbăta respectivă, George W. Bush se afla într-o vizită oficială la Bucureşti, la invitația președintelui de atunci, Ion Iliescu. Fotografia de mai sus este de la mărețul eveniment și face parte din arhiva Casei Albe.

George Bush, privind curcubeul bucureștean: «Astăzi, Dumnezeu ne zâmbeşte»”

„Ziua de 23 noiembrie 2002 a fost ploioasă şi gri la Bucureşti. Cu toate acestea, zeci de mii de persoane au venit în Piaţa Revoluţiei pentru a marca decizia de admitere a României în NATO, un eveniment remarcabil pentru o ţară care, cu doar 15 ani înainte, era un stat-satelit al URSS şi un membru al Pactului de la Varşovia. Când mă apropiam de scenă, am observat un balcon care era luminat. «Ce este?», am întrebat. Mi s-a spus că era locul în care Nicolae Ceauşescu, dictatorul comunist al României, rostise ultimul discurs înainte de a fi înlăturat de la putere în 1989″, a notat fostul preşedinte al Statelor Unite, în cartea sa.

„În momentul în care preşedintele Ion Iliescu mă prezenta, ploaia s-a oprit şi a apărut un curcubeu foarte clar. S-a întins pe cer până în spatele balconului care era luminat ca memorial al libertăţii. A fost un moment uimitor, iar eu am şoptit: «Astăzi, Dumnezeu ne zâmbeşte»”, a scris George Bush.

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre