Simona Ionescu / Redactor Șef
De la cea mai veche statuie din lemn descoperită vreodată, la intervenții chirurgicale pe creier efectuate acum 3.000 de ani sau cel mai vechi instrument de cusut, Siberia continuă să uimească arheologii și să dezvăluie detalii incredibile despre civilizațiile trecute.
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri din Siberia este Idolul Shigir, considerat cea mai veche statuie din lemn cunoscută vreodată, datând de aproximativ 11.600 de ani.
Găsit în 1890 în mlaștinile de turbă din Shigir, în Munții Urali centrali, acest artefact a fost inițial estimat la o vechime de 9.500 de ani, dar analizele avansate cu carbon-14 efectuate în 2018 de Universitatea din Göttingen și Institutul de Arheologie al Academiei Ruse de Științe spun că ar fi și mai veche: 11.600 de ani.
Cu o înălțime de 2,8 metri (inițial posibil peste 5 metri, dar o parte s-a pierdut), idolul a fost sculptat dintr-un trunchi de zadă (n.n. un copac japonez), vechi de 157 de ani, conform inelelor dendrocronologice.
Conservat excepțional datorită turbei anaerobe, Idolul Shigir este decorat cu figuri geometrice și fețe antropomorfe, despre care cercetătorii cred că ar putea conține informații codificate. „Unii sunt de părere că inscripțiile ar putea ascunde un mesaj, dar până acum nimeni nu a reușit să le descifreze misterul,” nota arheologul Thomas Terberger.
Această descoperire, de două ori mai veche decât piramidele din Giza, sugerează că societățile de vânători-culegători din Mezolitic aveau ritualuri complexe și o capacitate artistică surprinzătoare, contrazicând ideea că astfel de lucrări aparțin doar culturilor agricole ulterioare.
Tot în Siberia, în regiunea Omsk din sud-vest, arheologii au descoperit în 2014 o armură uimitoare confecționată din oase, veche de 3.900 de ani în urmă. Găsită în stare perfectă de conservare, armura este atribuită culturii Samus-Seyminskaya din Epoca Bronzului, originară din Munții Altai.
A fost realizată din oasele unui animal necunoscut, posibil cerb sau elan, printr-o tehnică foarte complicată, sugerând un nivel avansat de meșteșug și protecție militară. „Este un artefact unic, care demonstrează ingeniozitatea și adaptabilitatea acestor comunități,” a explicat arheologul Yury Gerasimov de la Institutul de Arheologie al Academiei Ruse.
Un alt secret incredibil al Siberiei este un craniu descoperit în regiunea Novosibirsk, datat la aproximativ 3.000 de ani în urmă, care prezintă urme clare ale unei intervenții chirurgicale pe creier.
Publicat în International Journal of Osteoarchaeology, studiul efectuat de arheologi și antropologi ruși a relevat că pacientul, probabil un bărbat din Epoca bronzului târziu, suferise leziuni la oasele temporale și parietale stângi, cauzând un hematom.
„Medicii antici au decis să-l opereze prin trepanație, o tehnică ce implică perforarea craniului,” explică Vyacheslav Molodin de la Institutul de Arheologie și Etnografie din Novosibirsk. Analiza oaselor indică faptul că operația a fost un succes, cu semne de vindecare care sugerează că pacientul a trăit câțiva ani după intervenție.
Pe malul Lacului Baikal, cel mai adânc lac din lume, arheologii au descoperit în 2017 două schelete ținându-se de mână, despre care specialiștii spun că sunt vechi de 5000 de ani. Găsite în situl Ust-Tal’kin din regiunea Irkutsk, acestea aparțin Epocii bronzului și sunt considerate a fi ale unui demnitar și soției sale, înmormântați într-un cimitir sacru.
Alături de schelete au fost recuperate inele rare de jad alb, pandantive din dinți de cerb și mosc, un pumnal de jad de 50 cm și un obiect metalic neidentificat plasat într-un săculeț între picioarele bărbatului. Conservarea excepțională a scheletelor și artefactelor este atribuită condițiilor unice ale stratului de pământ siberian, care a păstrat intacte detaliile timp de milenii.
Și tot în Siberia, în Peștera Denisova din Munții Altai, a fost descoperit cel mai vechi ac de cusut cunoscut, cu o vechime de 50.000 de ani. Lung de 7,6 cm și confecționat din osul unei păsări neidentificate, acul este prevăzut cu o gaură fină pentru ață, indicând o tehnică avansată pentru acea perioadă paleolitică.
„Este o dovadă a abilităților sofisticate ale omului de Denisova sau Neanderthal din Siberia,” nota Maxim Kozlikin de la Institutul de Arheologie din Novosibirsk. Descoperirea subliniază faptul că aceste populații preistorice aveau cunoștințe textile și de prelucrare a uneltelor mult mai dezvoltate decât se credea anterior.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
