Simona Ionescu / Redactor Șef
Statuia copilului de pe Biserica Neagră din Brașov atrage privirile turiștilor, fiind una dintre cele mai misterioase apariții, aplecată periculos peste marginea clădirii.
Nimeni nu știe cu certitudine adevărul din spatele statuii copilului aplecat periculos peste marginea Bisericii Negre din Brașov, dar legendele spun o poveste întunecată despre gelozie, vină și tragedie, care s-a transmis din generație în generație. Statuia îți dă cu adevărat fiori.
Construită începând cu anul 1383, Biserica Neagră este cel mai important monument gotic din România și simbolul Brașovului.
Printre numeroasele sculpturi de pe fațada sa, una iese complet din tipare, și anume cea a unui copil care pare că se apleacă peste cornișă, ca și cum ar fi pe punctul de a cădea. Prezența lui este considerată atipică pentru o biserică și a dat naștere, de-a lungul timpului, mai multor povești tulburătoare.
Cea mai cunoscută legendă spune că, în timpul construcției bisericii, un meșter și-a angajat un ucenic extrem de talentat.
Pe măsură ce băiatul devenea tot mai priceput, maestrul a fost cuprins de invidie, temându-se că acesta îi va lua locul, așa că a pus la cale un plan. L-a trimis pe copil să ia ceva de pe marginea clădirii, iar în momentul în care acesta s-a aplecat, l-a împins în gol.
Se spune că, măcinat de vinovăție, meșterul a ridicat statuia exact în locul tragediei, pentru a-și aminti pentru totdeauna fapta sa. În unele variante, el și-ar fi recunoscut crima și ar fi fost condamnat la moarte.
Nu toate versiunile legendei vorbesc despre o crimă.
O altă legendă spune că statuia îl reprezintă pe fiul unui constructor care a urcat pe acoperiș să-și vadă tatăl la lucru. Curios, copilul s-a apropiat prea mult de margine și a căzut, sub privirile îngrozite ale părintelui său.
Distrus de durere, tatăl ar fi ridicat statuia în memoria copilului, surprinzând exact ultima poziție în care l-a văzut în viață.
Deși aceste povești sunt fascinante, adevărul rămâne necunoscut. Nu există dovezi istorice clare care să confirme vreuna dintre legende.
Totuși, tocmai această incertitudine a transformat statuia într-un simbol al misterului.
Un detaliu mai puțin menționat este că statuia copilului nu apare în documente oficiale clare și este asociată mai degrabă cu perioada de restaurare a bisericii după marele incendiu din 1689, când multe elemente decorative au fost refăcute sau adăugate. Biserica Neagră a trecut prin numeroase intervenții de-a lungul secolelor, iar unele sculpturi exterioare sunt, de fapt, copii realizate ulterior, ceea ce face ca originea exactă a statuii să fie și mai greu de stabilit. În lipsa unor dovezi istorice concrete, legenda copilului a fost transmisă mai ales pe cale orală, fiind consemnată abia în secolul al XIX-lea de istorici locali, ceea ce sugerează că povestea ar putea fi mai degrabă o construcție simbolică decât o întâmplare reală.
Un alt aspect interesant este poziționarea statuii, care nu este una întâmplătoare. Copilul este amplasat pe una dintre contraforturile laterale ale Biserica Neagră, într-un punct vizibil din Piața Sfatului, ceea ce sugerează că sculptura avea și un rol vizual sau simbolic pentru trecători. Unii istorici de artă consideră că figura ar putea reprezenta, de fapt, un element decorativ tipic goticului târziu, menit să ilustreze fragilitatea umană sau ideea de „cădere”, frecventă în iconografia medievală. În acest context, statuia nu ar fi legată de o tragedie reală, ci ar face parte dintr-un limbaj artistic mai amplu, în care scenele dramatice aveau rol moralizator pentru comunitate.
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook
