Mizeria de sub preș nu mai poate fi ținută ascunsă.
După ce, ani la rând, lupta anticorupție a fost Biblia unei societăți în derivă, iată că adevărata față a unei bătălii ce merita a fi purtată cu adevărat, dar onest, este devoalată.
Puțini au fost judecătorii și procurorii care, cu orice risc, au deschis gura, la vremea aceea, când anticorupția devenise obsesia țării.
Puțini au fost cei care, asumați și curajoși, au vorbit deschis despre ce se întâmplă în culisele unei pseudo bătălii cu flagelul corupției.
A fost nevoie de un nou Consiliu Superior al Magistraturii, de o mână de judecători, care să vrea să scoată la iveală dezastrul ascuns de ochii lumii.
Noi, cei puțini, care nu doar că am înțeles dar am și încercat să atragem atenția, am fost paria unui sistem în care oamenii trebuiau să se comporte precum aplaudacii din trecut.
Președintele celei mai înalte instanțe se declara susținător al unei unități de parchet, în timp ce prin agora se striga judecătorii la pușcărie…
Puțini sunt cei care au înțeles că lucrurile mergeau în direcția greșită.
Și mai puțini cei care au avut curajul să spună stop joc, pentru că nu era vorba doar despre noi, ci de întreaga societate.
Lia Savonea a fost unul dintre puținii oameni asumați.
A fost terfelită public de niște neica-nimeni, pusă la stâlpul infamiei, umilită de indivizi care nici să scrie corect nu știu.
Acum se află cine a fost în spatele tuturor porcăriilor scrise, a atacurilor suburbane, a acuzelor nefondate.
Că au fost politicieni sau ziariști, nu e treaba mea să îi acuz și, cu atât mai puțin, să îi judec.
Dar, dacă procurori au fost părtași la aceste incredibile acțiuni, e momentul să ne întrebăm: ce mai caută în magistratură?
Ca un om care a îndurat mizerii de nedescris, știu ce înseamnă să îți vezi numele în toată presa, atașat unor calomnii greu de digerat.
Știu ce înseamnă să fii vânat doar pentru că ai ieșit din rând.
De aceea, cred că e un nou moment să spunem: ”Ajunge!”.
Nu putem avea o justiție corectă când un procuror execută ordine ale unui om politic, dând teme de casă unor ziariști, menite să distrugă imaginea unui judecător.
Nu putem accepta ca persoane publice ”neafiliate” politic să dirijeze rețele de compromitere a magistraților independenți și corecți, lipsiți de disponibilitatea de a accepta compromisuri.
Opriți mizeriile la adresa celor care au curajul să fie cu adevărat JUDECĂTORI!
Azi ” Je suis Savonea”.
(Autor: Adriana Stoicescu)
