Există o ruptură perfectă în roca Al Naslaa. Aceasta se găsește în adâncul oazei Tayma din provincia Tabuk din Arabia Saudită. Este o formațiune stâncoasă veche de cel puțin 4.000 de ani cu o caracteristică neobișnuită. Aceasta este despicată la mijloc printr-o tăietură dreaptă care prezintă precizia unui fascicul laser. Stânca Al Naslaa este formată din două gresii susținute de un piedestal format în mod natural, cu o fantă perfectă, verticală, pe mijloc, ce pare complet nenaturală. Despicarea sa perfect verticală rămâne un mister.
Acum 4.000 de ani, civilizațiile din zonă au scris pe piatră
Cauza exactă a despicăturii nu a fost încă determinată, deși, de zeci de ani, cercetătorii încearcă să găsească o explicație care să stea în picioare. Unii susțin că nisipul purtat de vânt și ploile periodice ar fi putut crea forma neobișnuită a tăieturii perfecte.
View this post on Instagram
Pe de altă parte, nu a durat mult până ce o serie de teorii SF au fost puse pe tapet. Nu puțini sunt aceia care au ajuns să speculeze că locuitori străvechi, probabil o civilizație antică misterioasă și super tehnologizată a deșertului ar fi putut folosi raze laser pentru a tăia în două roca înaltă de aproximativ șase metri. Un videoclip conspiraționist de pe YouTube susține că piatra este o dovadă a unei „tehnologii înalte” timpurii, ceea ce înseamnă că civilizațiile antice ar fi putut fi mai avansate decât se crede în prezent.
Imaginile realizate la detaliu probează cum centrul fisurii care separă cele două laturi ale formațiunii stâncoase Al Naslaa arată perfect lin și curat.
Cert este că piatra astfel tăiată e cunoscută de vechile civilizații din zonă. Care și-a lăsat urmele trecerii pe ea. Cu petroglife care datează de mii de ani și dovezi ale existenței unor locuitori din epoca bronzului în zonă, formațiunea stâncoasă Al Naslaa domină impozant împrejurimile.
O posibilă teorie științifică
Geologul Cherry Lewis a declarat pentru MailOnline care e propria lui teorie despre apariția fisurii perfecte în piatră. „S-ar fi putut forma (fisura) din cauza unui proces numit „îngheț-dezghe, care apare atunci când apa intră într-o mică fisură din rocă. Pe măsură ce temperaturile scad, apa îngheață și se dilată, ceea ce face ca fisura să se lărgească și să se lungească.
Pe măsură ce gheața se topește, apa își face loc tot mai adânc în fisură. Acest proces, împreună cu eroziunea eoliană – care, într-un mediu deșertic, este ca o sablare – ar putea explica, de asemenea, de ce bolovanul stă în picioare în felul acesta”, a arătat geologul.
Sursa foto. Instagram; Disdero/Wikimedia Commons
Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ne puteți urmări și pe Google News sau pe pagina noastră de Facebook