Simona Ionescu / Redactor Șef

Castelul care acoperă o groapă fără fund de unde au ieșit demoni și creaturi înaripate. Locul este bântuit de vrăjitorul nemuritor

Castelul care acoperă o groapă fără fund de unde au ieșit demoni și creaturi înaripate. Locul este bântuit de vrăjitorul nemuritor
La 47 km nord de Praga, în inima pădurilor din regiunea Liberec, Cehia, se ridică semeț Castelul Houska, o fortăreață gotică din secolul al XIII-lea, învăluită în mister și legende. Se spune că sub acest castel ar fi o poartă către Iad, o groapă din care ar fi ieșit demoni și creaturi înaripate.

Construit între 1270 și 1280, sub domnia regelui Ottokar al II-lea al Boemiei, specialiștii în paranormal spune că faimosul castel nu ar fi fost conceput pentru a respinge invadatori sau pentru a găzdui nobili, ci pentru a sigila o „Poartă spre Iad”. Legendele spun că e vorba de o imensă groapă fără fund din care se spune că ar fi ieșit demoni și creaturi înaripate.

Castelul e supranumit „cel mai bântuit loc din Europa Centrală”

Supranumit „cel mai bântuit loc din Europa Centrală,” Castelul Houska, care inițial ar fi fost destinat administrării moșiilor regale din zonă, atrage anual mii de turiști, pasionați de paranormal, istorie și aventură.

Legenda Porții către Iad

Unele surse atribuie construcția castelului lui Hynek Berka din Dubá, acesta fiind menționat în 1316 ca proprietate a acestuia. Dar, spre deosebire de castelele tipice medievale, Houska nu are ziduri exterioare robuste, șanțuri sau acces la o sursă de apă, ceea ce ridică întrebări despre funcția sa reală.

De-a lungul istoriei, a servit ca reședință aristocratică, centru administrativ și, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca loc de depozitare pentru documente și artefacte naziste, inclusiv cărți rare despre ocultism. Capela gotică, situată în centrul castelului, rămâne punctul focal, despre care se spune că se află chiar deasupra presupusei „gropi fără fund.”

Înainte de construirea castelului, sătenii vedeau o prăpastie din care ieșeau creaturi hibrid, jumătate om, jumătate animal

Castelul care acoperă o groapă fără fund de unde au ieșit demoni și creaturi înaripate. Locul este bântuit de vrăjitorul nemuritor
Castelului Houska, poarta către Iad

Cea mai captivantă poveste asociată Castelului Houska este legenda unei gropi adânci, considerate o poartă către lumea de dincolo.

Conform folclorului local, înainte de construirea castelului, sătenii din zonă vorbeau despre o prăpastie din care ieșeau creaturi hibride, jumătate om, jumătate animal, dar și siluete întunecate cu aripi. Se spunea că groapa era atât de adâncă, încât nimeni nu-i putea vedea fundul, iar cei care se aventurau în apropiere dispăreau sau înnebuneau.

Imagini păgâne care sugerează legătura cu legendele despre creaturi demonice

Capela castelului, ridicată exact peste presupusa groapă, conține fresce neobișnuite pentru o clădire religioasă, inclusiv o reprezentare a unei femei-centaur stângace, trăgând cu arcul spre o figură umană.

În Evul Mediu, stângacii erau asociați cu Satana, iar astfel de imagini păgâne sugerează o legătură cu legendele despre creaturi demonice. Cercetătorii speculează că frescele ar putea reflecta credințele locale despre groapă ca un portal către iad.

Fenomene inexplicabile care au avut loc în castel. Cine e vrăjitorul nemuritor

De-a lungul anilor, vizitatori și ghizi spun că au văzut umbre fără chip sau siluete întunecate în curtea interioară și în capelă. Iar noaptea, în zona gropii se aud urlete, scârțâituri și sunete de lanțuri. Legendele vorbesc și despre monștri cu trăsături umane și animale care ar fi apărut din groapă.

O legendă vorbește despre un vrăjitor care căuta nemurirea și bântuie castelul, încercând să-și continue experimentele. De asemenea, turiștii susțin că simt o presiune când intră în castel și o energie ciudată când sunt în capelă.

Citiți și:

Cea mai adâncă groapă naturală din lume. I se spune „Fântâna cerului” și are o poveste uimitoare

 

Precizare: Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Recomandarile noastre
Stiri parteneri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *